Societatea Română de Informatică Medicală (SRIM), întrunindu-se la cea de a 36-a Conferinţă Naţională cu participare internaţională, RoMedINF 2021, desfăşurată online, a analizat şi dezbătut situaţia actuală a domeniului informaticii medicale pe plan naţional.


S-a constatat, cu satisfacţie, că există colective cu intensă activitate de cercetare şi foarte bune rezultate, atât prin participări la proiecte internaţionale cât şi pe teme interne, se arată într-o declaraţie a SRIM. Totodată s-a subliniat şi suportul primit din partea unor instituţii locale, precum şi din partea Academiei de Ştiinţe Medicale.

Totuşi, s-au remarcat şi aspecte care necesită o atenţie sporită:

  1. Absenţa cronică a colaborării, sau cel puţin a contactelor între Ministerul Sănătăţii sau CNAS şi colectivele de cercetare din universităţi sau institute de cercetare. Acest aspect este de neînţeles în contextul în care, în perioada actuală, digitizarea din domeniul sănătăţii a fost inclusă în programele naţionale. „Considerăm necesară şi oportună reactivarea Comisiei de Informatică Medicală a Ministerului Sănătăţii, cu o componenţă extinsă, incluzând spectrul actual al stakeholderilor pe plan naţional”, se arată în declaraţie.
  2. Deşi învăţământul superior din ţară a introdus specializări la nivel ciclul II (masteral) sau ciclul III (doctoral), absolvenţii acestor cursuri nu îşi găsesc posturi corespunzătoare, unităţile medicale având încă scheme învechite de personal, care limitează practic angajarea lor. Astfel, este imperios necesar ca Ministerul Muncii să revizuiască nomenclatorul COR prin includerea noilor specialităţi din domeniu. În acest sens, SRIM va contribui cu propuneri privind formularea noilor specialităţi legate de informatica medicală, pentru introducerea acestora în COR.
  3. O serie de aplicaţii de informatică medicală au ajuns în faza standardizării. „Recomandăm insistent ca specialiştii noştri să fie numiţi în organismele centrale privind adoptarea standardelor (Comitetele de Standardizare din cadrul ASRO) şi să se analizeze oportunitatea adoptării unor standarde care ar asigura interoperabilitatea sistemelor informatice în uz curent în ţara noastră”, subliniază reprezentanţii SRIM. De asemenea, afilierea României la unele reţele europene din acest domeniu ar permite o integrare a sistemului sanitar naţional la standardele europene.
  4. Reprezentanţii SRIM vin cu sugestia ca spitalele universitare să poată înfiinţa nuclee de cercetare în informatică medicală, diferite de actualele centre de calcul ale spitalelor, cu colective interdisciplinare care să permită o activitate de integrare similară celei de integrare a cadrelor didactice din disciplinele clinice.

„În final, considerăm că sprijinul organelor de conducere din instituţiile centrale, inclusiv participarea unor delegaţi la manifestările noastre ştiinţifice, ar constitui o motivaţie suplimentară pentru colectivele noastre şi ar înlătura sentimentul de neîncredere sădit de fiecare dată când vedem ignorată activitatea noastră. Ne exprimăm speranţa că demersul nostru va avea ecou la nivelele de decizie a instituţiilor centrale”, conchide Biroul SRIM, alcătuit din prof. dr. Sorana Bolboacă – preşedinte, prof. dr. ing. Lăcrămioara Stoicu-Tivadar -  reprezentant EFMI, prof. dr. Gheorghe Ioan Mihalaş - membru titular ASM, reprezentant IMIA, prof. dr. Marius Ştefan Măruşteri – vicepreşedinte, conf. dr. Corina Violeta Vernic vicepreşedinte, conf. dr. Cristina Gena Dascălu – vicepreşedinte, dr. ing. Sorin Puşcoci -  vicepreşedinte.

 

Alergologia