Farmacist.ro
Farmacist.ro
„Farmacist.ro” este cea mai cunoscută publicaţie independentă dedicată farmaciştilor şi asistenţilor de farmacie din România.
Pentru anul 2025, revista „Farmacist.ro” este acreditată de Colegiul Farmaciştilor din România cu 10 credite EFC, conform adresei de acreditare nr. 1840/21.01.2025.
Publicaţia este acreditată şi de OAMGMAMR cu 5 credite EMC pentru asistenţi, conform adresei de acreditare nr. 369/18.12.2024, valabilă pentru abonamentele pe întregul an calendaristic.
Caută număr
EDIȚIA 215 (6)/2023
Recomandările Editorului
SINTEZE
Citește mai departe »
SINTEZE
Combinaţia ibuprofen-pseudoefedrină în infecţiile căilor aeriene superioare
Pe coridoarele timpului e vremea când începem să regretăm uimirile calde ale verii şi să privim cu temere sau cu bucurie spre crepusculul de timp al iernii. Ne întristăm pentru frunzele strivite şi ne bucurăm în splendoarea podgoriilor. Prin sânge rătăcesc amintiri şi prin nas… virusurile guturaiului. Pentru că toamna este şi vremea în care bântuie răceala, cunoscută şi sub denumirile de guturai, sau coriză comună, sau, mai savant, sub termenul generic de infecţii ale căilor respiratorii superioare. O afecţiune mai degrabă uşoară, autolimitantă, care chiar şi netratată tinde să dispară în nu mai mult de zece zile(1).Citește mai departe »
Recomandările Editorului
CERCETARE
Citește mai departe »
CERCETARE
Noi acţiuni farmacologice ale derivaţilor barbiturici
Utilizarea clinică a barbituricelor a început în urmă cu un secol, în 1904, când Farbwerke Fr. Bayer a scos pe piaţă primul medicament de acest tip, acidul dietil-barbituric, declanşând schimbările profunde în abordarea farmacologică a tulburărilor psihiatrice şi neurologice. Barbituricele sunt utile în tratamentul tulburărilor de somn, precum şi pentru gestionarea eficientă a crizelor epileptice. În plus, au deschis câmpul anesteziei intravenoase, jucând un rol important în inducerea anesteziei.Citește mai departe »
Recomandările Editorului
FARMACOLOGIE
Citește mai departe »
FARMACOLOGIE
Substanţe psihotrope naturale (I) Canabis versus cânepă
Utilizarea substanţelor psihotrope nu este un fenomen specific lumii moderne, existând dovezi că aceste substanţe au fost folosite în diferite culturi şi perioade istorice, fie cu rol ritualic, fie în scopuri recreative. Cercetările arheologice au evidenţiat universalitatea utilizării acestora de către oamenii preistorici în scop religios (de către şamani), iniţiatic (rituri de iniţiere sau de trecere) şi terapeutic. Cercetările istorice raportează utilizarea substanţelor halucinogene în Mesopotamia, India, Persia, Africa, China, Japonia, Europa şi America precolumbiană(1,2).Citește mai departe »
Articole
EDITORIAL
Despre fericire…
Doina Drăgănescu
Viaţa noastră se învârteşte în jurul fericirii. O stare de mulţumire intensă şi deplină – cu toţii ne-o dorim. Însumează pentru fiecare dintre noi altceva: ceea ce ne dorim să fim, să avem, să ştim, să vedem, să cunoaştem, iar de aici credem că am atins, am primit, am reuşit să avem ceea ce ne-am propus. ...
NUTRIŢIE
Importanţa cunoaşterii interacţiunilor medicament-aliment în contextul elaborării planurilor nutriţionale
Gabriel Olteanu, Corina-Bianca Ioniţă-Mîndrican, Ştefan‑Sebastian Busnatu, Maria-Alexandra Ciucă-Pană, Marius Sorinel Neacşu, Adina Trandafir, Magdalena Mititelu
Interacţiunea medicament-aliment sau medicament-nutrient se referă la reacţiile fizice, chimice, biochimice, fiziologice şi/sau fi...
FARMACOLOGIE
Actualităţi în abordarea diabetului zaharat de tip 2
Cristian Daniel Marineci, Cornel Chiriţă
Rezistenţa la insulină este unul dintre factorii importanţi în apariţia diabetului zaharat de tip 2 (DZT2). Secreţia de insulină este inadecvată, deoarece pacienţii dezvoltă rezistenţă la insulină. Rezistenţa hepatică la insulină duce la incapacitatea de a suprima producţia hepatică de glucoză, iar rezistenţa...
FARMACOLOGIE
Rezistenţa la tratamentul cu clopidogrel şi acid acetilsalicilic
Anastasia Caracaş, Ina Guţu, Nicolae Bacinschi, Galina Spînosu, Eugenia Vasilache , Svetlana Latus
Activarea şi agregarea plachetară joacă un rol important în dezvoltarea evenimentelor ischemice în cazul sindromului coronarian acut (SCA) şi al intervenţiei coronariene percutanate (PCI). Terapia antiagregantă duală, ca...
FARMACOLOGIE
Substanţe psihotrope naturale (I) Canabis versus cânepă
Gabriela Vlăsceanu
Utilizarea substanţelor psihotrope nu este un fenomen specific lumii moderne, existând dovezi că aceste substanţe au fost folosite în diferite culturi şi perioade istorice, fie cu rol ritualic, fie în scopuri recreative. Cercetările arheologice au evidenţiat universalitatea utilizării acestora de către oameni...
CERCETARE
Noi acţiuni farmacologice ale derivaţilor barbiturici
Georgeta Pavalache
Utilizarea clinică a barbituricelor a început în urmă cu un secol, în 1904, când Farbwerke Fr. Bayer a scos pe piaţă primul medicament de acest tip, acidul dietil-barbituric, declanşând schimbările profunde în abordarea farmacologică a tulburărilor psihiatrice şi neurologice. Barbituricele sunt utile în trata...
SINTEZE
Combinaţia ibuprofen-pseudoefedrină în infecţiile căilor aeriene superioare
Robert Ancuceanu
Pe coridoarele timpului e vremea când începem să regretăm uimirile calde ale verii şi să privim cu temere sau cu bucurie spre crepusculul de timp al iernii. Ne întristăm pentru frunzele strivite şi ne bucurăm în splendoarea podgoriilor. Prin sânge rătăcesc amintiri şi prin nas… virusurile guturaiului. Pentru ...
ISTORIA MEDICINEI
Alfred Einhorn – descoperitor al procainei
Mihai Burlibaşa, Daniela‑Aurelia Pîrvu, Andrei Burlibaşa, Mircea Popescu, Florentina Căminişteanu, Bogdan Alexandru Dimitriu, Viorel Ştefan Perieanu
După cum foarte bine se cunoaşte, sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul de secol XX sunt două perioade total distincte, dar deosebit de interesante pentru istoriografia medicală, perioade care p...
ISTORIA MEDICINEI
Repere medicale de-a lungul istoriei – 2023 (IV)
Maria-Gabriela Suliman
Repere medicale de-a lungul istoriei – 2023 (IV) ...
GEMOTERAPIE
Gemoterapia este folositoare în episoadele acute de tuse
Sorina Soescu
Primele zile cu temperatură variabilă (cald ziua şi frig noaptea), trecerea la ora de iarnă, asociate cu începerea şcolilor, grădiniţelor şi a programului de serviciu intensiv au determinat apariţia primelor episoade de viroze şi eliminări. ...Board Editorial
REDACTOR-ŞEF
Prof. dr. farm. Victoria HÎRJĂU (Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”, Facultatea de Farmacie, Bucureşti, România) REDACTOR-ŞEF ADJUNCT
Prof. dr. farm. Doina DRĂGĂNESCU (Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”, Facultatea de Farmacie, Bucureşti, România)
Şef lucr. dr. farm. Cristian Daniel MARINECI (Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”, Facultatea de Farmacie, Bucureşti, România) CONSILIUL ŞTIINŢIFIC
Prof. dr. farm. Dumitru LUPULIASA (Preşedintele Colegiului Farmaciştilor din România)
Prof. dr. farm. Marius Traian Bojiţă (UMF „Iuliu Haţieganu“ Cluj‑Napoca)
Prof. dr. farm. Cristina Dehelean (UMF „Victor Babeş“ Timişoara)
Prof. dr. farm. Cerasela Elena Gârd (UMF „Carol Davila“ Bucureşti)
Prof. dr. farm. Monica Hăncianu (UMF „Grigore T. Popa“ Iaşi)
Prof. dr. farm. Carmen Limban (UMF „Carol Davila“ Bucureşti)
Prof. dr. farm. Daniela Lucia Muntean (UMF Târgu‑Mureş)
Prof. dr. farm. Simona NEGREŞ (UMF „Carol Davila“ Bucureşti)
Prof. dr. farm. Lăcrămioara OCHIUZ (UMF „Grigore T. Popa“ Iaşi)
Prof. dr. farm. Cornel CHIRIŢĂ (UMF „Carol Davila“ Bucureşti)
Prof. dr. farm. Cristina Elena Dinu-Pârvu (UMF „Carol Davila“ Bucureşti)
Prof. dr. farm. Valentina Soroceanu (UMF „Carol Davila“ Bucureşti)
Prof. dr. farm. Laura Graţiela Vicaş (Universitatea din Oradea)
Conf. dr. farm. Adriana TĂEREL (UMF „Carol Davila“ Bucureşti)
Conf. dr. farm. Cristina Elena ZBÂRCEA (UMF „Carol Davila“ Bucureşti)
Conf. dr. farm. Andreea Letiţia Arsene (UMF „Carol Davila“ Bucureşti)
Conf. dr. farm. Graţiela Eliza POPA (UMF „Grigore T. Popa“ Iaşi)
Conf. dr. farm. Simona Ardelean (Universitatea de Vest „Vasile Goldiş“ Arad)
Conf. dr. farm. Teodora Dalila Balaci (UMF „Carol Davila“ Bucureşti)
Conf. dr. farm. Ionela Belu (UMF Craiova)
Conf. dr. farm. Elena Dinte (UMF „Iuliu Haţieganu“ Cluj‑Napoca)
Conf. dr. farm. Mircea Hîrjău (UMF „Carol Davila“ Bucureşti)
Conf. dr. farm. Florentina Nicoleta Roncea (Universitatea „Ovidius“ Constanţa)
Conf. dr. farm. Lavinia Vlaia (UMF „Victor Babeş“ Timişoara)
Conf. dr. Anne Marie Ciobanu (UMF „Carol Davila” Bucureşti)
Şef lucr. dr. farm. Oana Cristina ŞEREMET (UMF „Carol Davila“ Bucureşti)
Asist. dr. Georgiana Niţulescu (UMF „Carol Davila” Bucureşti)
Farm. primar Maria-Gabriela SULIMAN
Farm. sp. Carmen PONORAN (ARGH)
Farm. Ramona PETRIŢA
Dr. Rodica TĂNĂSESCU CONSILIUL ŞTIINŢIFIC INTERNAŢIONAL
Prof. dr. Piroska Szabo-Revesz, PhD (Ungaria)
Prof. Istvan Zupko, PhD (Ungaria)
Prof. dr. Victor Ghicavîi (Republica Moldova)
Conf. univ. dr. Ina Pogonea (Republica Moldova)
Conf. univ. dr. Nicolae Bacinschi (Republica Moldova)
Prof. dr. farm. Victoria HÎRJĂU (Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”, Facultatea de Farmacie, Bucureşti, România) REDACTOR-ŞEF ADJUNCT
Prof. dr. farm. Doina DRĂGĂNESCU (Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”, Facultatea de Farmacie, Bucureşti, România)
Şef lucr. dr. farm. Cristian Daniel MARINECI (Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”, Facultatea de Farmacie, Bucureşti, România) CONSILIUL ŞTIINŢIFIC
Prof. dr. farm. Dumitru LUPULIASA (Preşedintele Colegiului Farmaciştilor din România)
Prof. dr. farm. Marius Traian Bojiţă (UMF „Iuliu Haţieganu“ Cluj‑Napoca)
Prof. dr. farm. Cristina Dehelean (UMF „Victor Babeş“ Timişoara)
Prof. dr. farm. Cerasela Elena Gârd (UMF „Carol Davila“ Bucureşti)
Prof. dr. farm. Monica Hăncianu (UMF „Grigore T. Popa“ Iaşi)
Prof. dr. farm. Carmen Limban (UMF „Carol Davila“ Bucureşti)
Prof. dr. farm. Daniela Lucia Muntean (UMF Târgu‑Mureş)
Prof. dr. farm. Simona NEGREŞ (UMF „Carol Davila“ Bucureşti)
Prof. dr. farm. Lăcrămioara OCHIUZ (UMF „Grigore T. Popa“ Iaşi)
Prof. dr. farm. Cornel CHIRIŢĂ (UMF „Carol Davila“ Bucureşti)
Prof. dr. farm. Cristina Elena Dinu-Pârvu (UMF „Carol Davila“ Bucureşti)
Prof. dr. farm. Valentina Soroceanu (UMF „Carol Davila“ Bucureşti)
Prof. dr. farm. Laura Graţiela Vicaş (Universitatea din Oradea)
Conf. dr. farm. Adriana TĂEREL (UMF „Carol Davila“ Bucureşti)
Conf. dr. farm. Cristina Elena ZBÂRCEA (UMF „Carol Davila“ Bucureşti)
Conf. dr. farm. Andreea Letiţia Arsene (UMF „Carol Davila“ Bucureşti)
Conf. dr. farm. Graţiela Eliza POPA (UMF „Grigore T. Popa“ Iaşi)
Conf. dr. farm. Simona Ardelean (Universitatea de Vest „Vasile Goldiş“ Arad)
Conf. dr. farm. Teodora Dalila Balaci (UMF „Carol Davila“ Bucureşti)
Conf. dr. farm. Ionela Belu (UMF Craiova)
Conf. dr. farm. Elena Dinte (UMF „Iuliu Haţieganu“ Cluj‑Napoca)
Conf. dr. farm. Mircea Hîrjău (UMF „Carol Davila“ Bucureşti)
Conf. dr. farm. Florentina Nicoleta Roncea (Universitatea „Ovidius“ Constanţa)
Conf. dr. farm. Lavinia Vlaia (UMF „Victor Babeş“ Timişoara)
Conf. dr. Anne Marie Ciobanu (UMF „Carol Davila” Bucureşti)
Şef lucr. dr. farm. Oana Cristina ŞEREMET (UMF „Carol Davila“ Bucureşti)
Asist. dr. Georgiana Niţulescu (UMF „Carol Davila” Bucureşti)
Farm. primar Maria-Gabriela SULIMAN
Farm. sp. Carmen PONORAN (ARGH)
Farm. Ramona PETRIŢA
Dr. Rodica TĂNĂSESCU CONSILIUL ŞTIINŢIFIC INTERNAŢIONAL
Prof. dr. Piroska Szabo-Revesz, PhD (Ungaria)
Prof. Istvan Zupko, PhD (Ungaria)
Prof. dr. Victor Ghicavîi (Republica Moldova)
Conf. univ. dr. Ina Pogonea (Republica Moldova)
Conf. univ. dr. Nicolae Bacinschi (Republica Moldova)
ISSN 1584-6539
e-ISSN 2066-8228
ISSN-L 1584-6539
Din anul 2015 indexata in EBSCO Academic Search & One Belt, One Road Reference Source.
Din 2021, indexată în DOAJ
Crossref-DOI: 10.26416/Farm
Pentru anul 2025, revista „Farmacist.ro” este acreditată de Colegiul Farmaciştilor din România cu 10 credite EFC, conform adresei de acreditare nr. 1840/21.01.2025.
Publicaţia este acreditată şi de OAMGMAMR cu 5 credite EMC pentru asistenţi, conform adresei de acreditare nr. 369/18.12.2024, valabilă pentru abonamentele pe întregul an calendaristic.
Lansată în 2004, “Farmacist.ro” este cea mai cunoscută publicaţie independentă dedicată farmaciştilor şi asistenţilor de farmacie din România, cu un concept editorial adaptat, atât nevoilor specialiştilor în domeniu, cât şi tendinţelor pieţei farmaceutice.
Începând cu luna septembrie 2017 revista este publicată sub egida Societăţii Române de Istoria Farmaciei.
Colegiul Farmaciştilor din România acordă autorilor de articole ştiinţifice, care publică în revista Farmacist.ro, credite de educaţie farmaceutică continuă (EFC), dacă trimit la Colegiul Farmaciştilor din România o cerere în care solicită acest lucru, articolele respective şi dovada publicării lor.
Revista Farmacist.ro este publicată în limba română.