ARTICOL ORIGINAL

Evaluarea efectelor pandemiei de COVID-19 pe baza chestionarelor distribuite prin intermediul reţelelor de socializare

 Assessment of COVID-19 pandemic effects based on distributed questionnaires through social media

First published: 30 mai 2023

Editorial Group: MEDICHUB MEDIA

DOI: 10.26416/Med.153.3.2023.8186

Abstract

Introduction. COVID-19 pandemic has determined the con­so­li­da­tion of a new perspective of communication, in­clu­ding education and research through the online plat­forms. Purpose. Tracking the impact of the COVID-19 pan­de­mic both on the state of health of the respondents and on their relatives or acquaintances. Materials and method. This study is based on a questionnaire, dis­tri­bu­ted through social media, in May 2022, that consisted in 15 questions based on which we tracked age, gender, the pro­ve­nance environment and social status of the res­pon­dents, including the impact of the COVID-19 pandemic. Results. It was found a difference in terms of patients’ dis­tri­bu­tion on age groups between urban and rural areas, but no difference between urban and rural areas regarding the gender distribution of the patients. The preexisting chro­nic pathologies had a different share in respondents from rural environment compared to those from urban areas, the same thing being noticed regarding the impact of the SARS-CoV-2 infection on these pathologies. The SARS-CoV-2 infection also influenced the sexual life of the pa­tients, with a significantly different approach according to the origin environment of the respondents. Discussion. It was highlighted a higher participation of respondents from the urban environment and a predominance of fe­male gender. All these aspects revealed a vulnerability of the results and conclusions of the studies that were re­a­lized through this method. Conclusions. Regarding the pro­ve­nance environment, there were highlighted par­ti­cu­la­ri­ties not only concerning the number of participants and their age group, but also regarding the impact of the SARS-CoV-2 infection on the respondents and the way in which the infection affected their quality of life.
 

Keywords
SARS-CoV-2 infection, COVID-19, online study, sexual dynamic disorders

Rezumat

Introducere. Pandemia de COVID-19 a determinat con­so­li­da­rea unei noi perspective de comunicare, inclusiv de în­vă­ţă­mânt şi cercetare, prin intermediul platformelor on­line. Obiectiv. Urmărirea impactului pe care l-a produs pan­de­mia de COVID-19 atât asupra stării de sănătate a res­pon­den­ţilor, cât şi asupra rudelor sau cunoştinţelor aces­to­ra. Materiale şi metodă. Studiul s-a fundamentat pe un chestionar transmis prin intermediul reţelelor de so­cia­li­za­re în mai 2022, cuprinzând 15 întrebări pe baza că­ro­ra s-au urmărit vârsta, genul, mediul de provenienţă şi sta­tu­tul social al respondenţilor, inclusiv impactul produs de pandemia de COVID-19. Rezultate. S-a constatat o di­fe­ren­ţă în ceea ce priveşte distribuţia pacienţilor pe gru­pe de vârstă, în mediul urban, respectiv rural, însă nu şi în dis­tri­bu­ţia pacienţilor în funcţie de gen. Patologiile cro­ni­ce pre­exis­ten­te au avut o pondere diferită asupra res­pon­den­ţi­lor din mediul rural faţă de cei din mediul urban, ace­laşi lucru observându-se şi în ceea ce priveşte impactul in­fec­ţiei cu SARS-CoV-2 asupra acestor patologii. COVID-19 a influenţat şi viaţa sexuală a pacienţilor, cu o abordare sem­ni­fi­ca­tiv diferită în funcţie de mediul de provenienţă al res­pon­den­ţilor. Discuţie. S-a evidenţiat o participare mai lar­gă a respondenţilor din mediul urban şi o preponderenţă a genului feminin în rândul respondenţilor. Toate aceste as­pec­te arată o vulnerabilitate a rezultatelor şi concluziilor stu­dii­lor efectuate prin această metodă. Concluzii. Din punctul de vedere al mediului de provenienţă, s-au evidenţiat par­ti­cu­la­ri­tăţi legate nu doar de numărul participanţilor şi grupa de vârstă a acestora, ci şi de impactul infecţiei cu SARS-CoV-2 asu­pra respondenţilor şi de modul în care COVID-19 a afectat să­nă­ta­tea şi calitatea vieţii acestora.
 

Introducere

Din cauza imposibilităţii interacţiunii fizice, pandemia de COVID-19 a determinat consolidarea unei noi perspective de comunicare, inclusiv de învăţământ şi cercetare prin intermediul platformelor online. Imposibilitatea interacţiunii fizice a determinat populaţia să utilizeze reţelele de socializare la o scară mult mai largă şi mult mai frecvent. Toate aceste aspecte s-au concretizat printr-o dezvoltare accelerată a serviciilor furnizate în mediul online, succesul lor confirmând nu doar prezenţa populaţiei în acest mediu, ci şi interesul acesteia pentru informaţiile şi serviciile disponibile. Astfel, în această perioadă, din cauza reducerii posibilităţii interacţiunii directe şi a nevoii de colectare a informaţiilor, au apărut şi numeroase studii bazate pe chestionare transmise prin intermediul reţelelor de socializare(1).

Valoarea ştiinţifică a unor astfel de studii poate fi evaluată din perspectiva eterogenităţii respondenţilor în ceea ce priveşte mediul de provenienţă, genul, gradul de pregătire şi capacitatea de înţelegere a informaţiilor solicitate. În lipsa unor parametri clinici sau paraclinici, interpretarea rezultatelor poate fi subiectivă, însă corelarea datelor obţinute prin astfel de studii cu datele oferite de studii clinice poate evidenţia nivelul de cunoaştere al publicului larg referitor la aspecte generale sau punctuale de sănătate publică.

Obiectivul studiului a fost de a urmări impactul pe care l-a produs pandemia de COVID-19 atât asupra stării de sănătate a respondenţilor, cât şi asupra rudelor sau cunoştinţelor acestora, din perspectiva persoanei care a completat chestionarul.

Materiale şi metodă

Acest studiu s-a bazat pe un chestionar transmis prin intermediul reţelelor de socializare, care a fost disponibil spre a fi completat online în anul 2022, în luna mai. Chestionarul a cuprins 15 întrebări pe baza cărora s-au urmărit atât vârsta, genul, mediul de provenienţă şi statutul social al respondenţilor, cât şi impactul produs de pandemia de COVID-19, prin numărul de infectări suferite şi efectul acestora asupra stării de sănătate. Studiul a fost realizat prin centralizarea şi prelucrarea statistică a răspunsurilor oferite de 149 de persoane, din care 64 proveneau din mediul rural şi 85 din mediul urban.

Rezultate

Informaţiile obţinute pe baza chestionarelor au fost centralizate, urmărindu-se comparativ datele obţinute de la respondenţii din mediul rural, faţă de cele obţinute de la respondenţii din mediul urban. Această analiză comparativă a urmărit şi structura grupului de respondenţi din cele două medii de provenienţă, din punctul de vedere al vârstei şi al ocupaţiei.

În ceea ce priveşte vârsta respondenţilor, s-a putut observa o structură diferită a celor două loturi reprezentate de respondenţii din mediul rural, respectiv urban. Dacă în mediul urban grupa de vârstă cel mai bine reprezentată a fost cea cuprinsă între 61 şi 70 de ani, în mediul rural această grupă de vârstă a avut o pondere asemănătoare celei din mediul urban, însă aproximativ egală cu cea a respondenţilor cu vârsta cuprinsă între 41 şi 50 de ani. Totodată, în rândul respondenţilor din mediul rural s-a putut observa faptul că, spre deosebire de mediul urban, nu s-au regăsit respondenţi în toate grupele de vârstă incluse în studiu, iar numărul celor din mediul rural a fost mai mic decât al celor din mediul urban (figura 1).
 

Figura 1. Distribuţia respondenţilor pe grupe de vârstă
Figura 1. Distribuţia respondenţilor pe grupe de vârstă

Analizând structura celor două loturi de respondenţi din punctul de vedere al genului, s-a putut observa că majoritatea acestora au fost de gen feminin, fără diferenţe semnificative între mediul rural şi cel urban (figura 2).
 

Figura 2. Distribuţia respondenţilor în funcţie de gen
Figura 2. Distribuţia respondenţilor în funcţie de gen

În ceea ce priveşte ocupaţia respondenţilor, s-a putut observa că majoritatea acestora erau persoane active profesional, atât în mediul urban, cât şi în cel rural. Diferenţe semnificative între cele două loturi s-au putut observa în ceea ce priveşte ponderea respondenţilor pensionari, dar şi absenţa respondenţilor cu statut de elev sau student în cadrul lotului respondenţilor din mediul rural (figura 3).
 

Figura 3. Distribuţia respondenţilor în funcţie de activitatea profesională
Figura 3. Distribuţia respondenţilor în funcţie de activitatea profesională

În ceea ce priveşte numărul infectărilor suferite de respondenţii din cele două medii, urban şi rural, nu se observă o diferenţă în ceea ce priveşte persoanele care nu au trecut prin infecţie sau au avut un singur episod de infecţie (figura 4).
 

Figura 4. Numărul infecţiilor cu SARS-CoV-2 suferite de un respondent de la debutul epidemiei
Figura 4. Numărul infecţiilor cu SARS-CoV-2 suferite de un respondent de la debutul epidemiei

Analizând prezenţa bolilor cronice în rândul respondenţilor din cele două medii, urban şi rural, se observă o diferenţă în ceea ce priveşte incidenţa acestora, singura similitudine fiind în cazul patologiilor cronice neurologice sau psihiatrice, niciunul din cei 149 de respondenţi nu a declarat că ar suferi de o astfel de afecţiune (figura 5).
 

Figura 5. Existenţa unor patologii cronice în rândul respondenţilor
Figura 5. Existenţa unor patologii cronice în rândul respondenţilor

Urmărind modul în care aceste patologii cronice au fost agravate, acutizate sau generate de trecerea prin infecţia cu SARS-CoV-2, s-a observat că majoritatea respondenţilor, atât din mediul urban, cât şi din mediul rural, au apreciat că trecerea prin infecţie nu a produs un astfel de efect. Totuşi, aproximativ un sfert din respondenţi au apreciat că trecerea prin boală a produs sau generat dezechilibre în cadrul unor afecţiuni cronice (figura 6).
 

Figura 6. Apariţia sau agravarea unor afecţiuni cronice la respondenţi
Figura 6. Apariţia sau agravarea unor afecţiuni cronice la respondenţi

În cadrul studiului s-a urmărit şi modul în care pandemia a afectat viaţa de cuplu a respondenţilor prin apariţia tulburărilor de dinamică sexuală. Astfel, s-a putut observa o diferenţă semnificativă în rândul respondenţilor din mediul rural, unde incidenţa acestor tulburări de dinamică sexuală a fost de 2,5 ori mai mare decât în rândul respondenţilor din mediul urban (figura 7).
 

Figura 7. Apariţia tulburărilor de dinamică sexuală după infecţia cu SARS-CoV-2 în viaţa de cuplu a respondenţilor
Figura 7. Apariţia tulburărilor de dinamică sexuală după infecţia cu SARS-CoV-2 în viaţa de cuplu a respondenţilor

Modul în care au ales să abordeze problemele generate de tulburările de dinamică sexuală a fost total diferit în rândul respondenţilor din cele două loturi. Dacă respondenţii din mediul rural au optat pentru tratament farmacologic, cei din mediul urban au optat pentru remiterea spontană a simptomatologiei (figura 8).
 

Figura 8. Modul în care s-a produs rezoluţia tulburărilor de dinamică sexuală după infecţia cu SARS-CoV-2 în viaţa de cuplu a respondenţilor sau a rudelor şi cunoştinţelor acestora
Figura 8. Modul în care s-a produs rezoluţia tulburărilor de dinamică sexuală după infecţia cu SARS-CoV-2 în viaţa de cuplu a respondenţilor sau a rudelor şi cunoştinţelor acestora

Discuţie

Studiile efectuate pe bază de chestionare distribuite online, în România, au evidenţiat o participare mai largă a respondenţilor din mediul urban, iar în ceea ce priveşte genul respondenţilor, acesta este preponderent feminin. Toate aspectele arată o vulnerabilitate a rezultatelor şi concluziilor studiilor efectuate prin această metodă, însă permit analiza percepţiei şi a gradului de cunoaştere al unui segment populaţional referitor la aspecte de sănătate publică(2).

Apariţia sau acutizarea unor afecţiuni cronice pulmonare sau cardiace, conform studiilor, s-a produs cel mai frecvent prin mecanism vascular, din cauza incidenţei mai ridicate a trombozei venoase profunde(3) sau a evenimentelor trombotice arteriale(4). La pacienţii cu long COVID-19, simptomatologia cardiacă şi cea respiratorie pot afecta calitatea vieţii pacienţilor pentru o perioadă mai lungă post-infecţie, ceea ce ar putea explica raportarea mai frecventă a acestor complicaţii de către respondenţi(5,6).

Chiar dacă respondenţii nu au semnalat apariţia simptomatologiei neurologice decât într-o măsură mică, acest lucru se datorează, cel mai probabil, necunoaşterii faptului că pierderea simţului gustului şi al mirosului denotă tot o afectare neuronală(6). Pe termen lung post-infecţie, din punctul de vedere al afectării neurologice, cel mai frecvent a fost incriminată „ceaţa mintală”, reprezentată de fatigabilitatea cronică, tulburările de concentrare, de atenţie şi de cefalee.

Concluzii

Evaluarea comparativă a rezultatelor studiului în funcţie de mediul de provenienţă al respondenţilor evidenţiază particularităţi legate nu doar de numărul participanţilor şi grupa de vârstă a acestora, ci şi de impactul infecţiei cu SARS-CoV-2 asupra respondenţilor şi modul în care infecţia a afectat sănătatea şi calitatea vieţii pacienţilor. Studiul a evidenţiat, în cadrul celor două loturi (urban şi rural), atât o diferenţă în modul de percepere a consecinţelor determinate de infecţie, cât şi în modul de abordare a soluţiilor disponibile pentru rezolvarea problemelor apărute.

Analiza evoluţiei ponderii respondenţilor care au trecut în mod repetat prin infecţie ar putea demonstra comportamentul faţă de respectarea măsurilor sanitare impuse în timpul pandemiei. Astfel, în mediul urban se poate observa o pondere mai mare a respondenţilor care au trecut prin a doua infecţie, iar această pondere a scăzut la respondenţii care au avut trei infecţii cu SARS-CoV-2, în timp ce în mediul rural ponderea respondenţilor cu două sau trei infectări a fost aproximativ egală. Totodată, reinfectările ar putea fi interpretate şi prin prisma celor trei valuri ale epidemiei, când virusul a suferit mutaţii.  

Conflict de interese: niciunul declarat  

Suport financiar: niciunul declarat
Acest articol este accesibil online, fără taxă, fiind publicat sub licenţa CC-BY.

Bibliografie

  1. Şipos RS, Coman E. Modificări adaptative ale comunicării în medicină şi învă­ţă­mânt. Medic.ro. 2020;137(5):8-11. doi: 10.26416/Med.137.5.2020.3862.

  2. Copăceanu M. Sex, alcool, marijuana şi depresie în rândul tinerilor din România. Studiu naţional cu participarea a peste 10000 de tineri şi 1200 de părinţi. Ed. Uni­ver­si­tară, Bucureşti, 2020.

  3. Miesbach W, Makris M. COVID-19: Coagulopathy, Risk of Thrombosis, and­ the ­Ra­tio­­nale for Anticoagulation. Clin Appl Thromb Hemost. 2020;26:1076029620938149. doi:10.1177/1076029620938149.

  4. Ho FK, Man KKC, Toshner M, Church C, Celis-Morales C, Womg ICK, Berry C, Sattar N, Pell JP. Thromboembolic risk in hospitalized and non-hospitalized COVID-19 patients: A self-controlled case series analysis of a nationwide cohort. Mayo Clin Proc. 2021;96(10):2587-2597.

  5. Sykes DL, Holdsworth L, Jawad N, Gunasekera P, Morice AH, Crooks MG. Post-COVID-19 symptom burden: What is long-COVID and how should we manage it? Lung. 2021;199(2):113-119.

  6. Crook H, Raza S, Nowell J, Young M, Edison P. Long-covid - mechanisms, risk factors and management. BMJ. 2021;374.

  7. Chudzik M, Babicki M, Kapusta J, Kaluzinska-Kolat Z, Kolat D, Jankowski P, et al. Long-COVID clinical features and risk factors: A retrospective analysis of patient from the STOP-COVID registryof the PoLoCOV Study. Viruses. 2022;14(8).

Articole din ediţiile anterioare

ARTICOL ORIGINAL | Ediţia 3 135 / 2020

COVID-19 – viroza care ne-a schimbat viaţa

Valentin Pantea

Noul tip de coronavirus şi boala produsă de acesta (COVID-19) ne-au schimbat în mod radical viaţa în decurs de numai 6 luni. Este cea mai mare pand...

28 mai 2020
TEMA EDITIEI | Ediţia 2 146 / 2022

Provocări şi soluţii din centrele de vaccinare extrapolate la trecerea vaccinării anti-COVID-19 în România în cabinetele medicilor de familie

Maria Lup, Cristina Vasilica Barbu

Pandemia declanşată de apariţia SARS-CoV-2 ne-a schimbat vieţile şi ne-a arătat că nu am depăşit de­fi­­ni­­tiv perioada bolilor contagioase. Apari...

18 aprilie 2022
SUPLIMENT | Ediţia 2 140 / 2021

Ezitarea la vaccinarea COVID-19 – o provocare pentru practica medicului de familie

Dana Popescu, Anca Deleanu, Gindrovel Dumitra

Profilaxia prin vaccinare reprezintă o componentă im­por­tantă a medicinei preventive. Actualul context pandemic readuce în prim-plan ezitarea în f...

03 aprilie 2021
CERCETARE ORGINIALA | Ediţia 4 142 / 2021

Reacţiile adverse după vaccinarea COVID-19 cu Pfizer-BioNTech în cadrul personalului medical al Spitalului „Prof. Dr. Alexandru Obregia”

Ţăpoi Cristiana

Încă de la începutul pandemiei de COVID-19, organizaţiile de sănătate şi cercetătorii medicali şi-au canalizat resursele în direcţia dezvoltării un...

28 octombrie 2021