RINOLOGIE

Studiul geografic şi populaţional al fibromului nazofaringian

 The geographical and populational study of nasopharyngeal fibroma

First published: 15 noiembrie 2015

Editorial Group: MEDICHUB MEDIA

Abstract

Nasopharyngeal fibroma has the aspect of a tough, fibrous, benign tumor, in terms of histopathology. The tumor is rare and specific to adolescent male. We performed a retrospective study of 10 years, 2003 to 2012, including a total of 38 patients (aged between 16 and 69 years old) admitted to the ENT Clinic of the Constanţa Emergency County Hospital (24), Medgidia Municipal Hospital (10) and Cernavodă City Hospital (integrated outpatient) (4) which required biopsies for the positive and differential diagnosis. I noticed a slight increase in the number of cases in the years, between years 2007-2009. The bulk of the tumor pathology is in the age group 30-39 years (29 cases), respectively 27.36%. Nasopharyngeal fibroma has a higher incidence in the age group 20-29, and then the incidence decreases in relation to age. Both the fibroma and the nasopharyngeal neoplasm revealed a higher percentage of patients in Constanţa, in comparison with Medgidia and Cernavodă, and a greater number of cases of nasopharyngeal fibroma at the Romanian patients compared with Turkish and Tatar ethnicity.

Keywords
nasopharyngeal fibroma, diagnosis, age, gender, ethnicity

Rezumat

Fibromul nazofaringian este, ca aspect, o tumoră dură, fibroasă, benignă din punct de vedere histopatologic. Tumora este rară şi specifică pubertăţii masculine. Am realizat un studiu retrospectiv, pe 10 ani, respectiv 2003-2012, incluzând un număr de 38 de pacienţi (cu vârsta cuprinsă între 16 şi 69 de ani), internaţi în Clinica ORL a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa (24), Spitalul Municipal Medgidia (10), Spitalul Orăşenesc Cernavodă (ambulatoriu integrat) (4), care au necesitat biopsii pentru diagnosticul pozitiv şi diferenţial. Am observat o uşoară creştere a numărului de cazuri în intervalul anilor 2007-2009. Cea mai mare parte a patologiei tumorale este în grupa de vârstă 30-39 de ani (29 de cazuri), respectiv 27,36%. Fibromul nazofaringian are o incidenţă mai mare în grupa de vârstă 20-29 de ani, apoi această incidenţă scade în raport cu vârsta. Atât la fibrom, cât şi la neoplasmul nazofaringian se observă o pondere mai mare la pacienţii din Constanţa decât la cei din Medgidia şi Cernavodă. Patologia tumorală a fibroamelor nazofaringiene este mai frecventă la pacienţii români faţă de etniile turcă şi tătară.

Introducere

Fibromul nazofaringian, denumit şi fibromul sângerând al pubertăţii masculine, este, ca aspect, o tumoră dură, fibroasă, benignă din punct de vedere histopatologic. Tumora este rară şi specific masculină. Vârsta bolnavilor este între 12 şi 20 de ani, cu frecvenţă crescută între 15 şi 17 ani. Studiul nostru, realizat pe 10 ani, respectiv 2003-2012, totalizând un număr de 38 de pacienţi (cu vârsta cuprinsă între 16 şi 69 de ani), internaţi în Clinica ORL a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa (24), Spitalul Municipal Medgidia (10), Spitalul Orăşenesc Cernavodă (4), a relevat o pondere mai mare a fibromului nazofaringian în localitatea Constanţa, în comparaţie cu Medigidia şi Cernavodă, şi un număr mai mare a cazurilor de fibrom nazofaringian la pacienţii români faţă de etniile turcă şi tătară.

Material şi metodă

Studiul geografic şi populaţional al fibromului nazofaringian a fost realizat pe 10 ani, respectiv 2003-2012, totalizând un număr de 38 de pacienţi (cu vârsta cuprinsă între 16 şi 69 de ani), internaţi în Clinica ORL a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa (24), Spitalul Municipal Medgidia (10), Spitalul Orăşenesc Cernavodă (ambulatoriu integrat) (4), care au necesitat biopsii pentru diagnosticul pozitiv şi diferenţial.

Pentru realizarea acestui studiu am urmărit foile de observaţie clinică ale bolnavilor, registrele de urgenţă, registrele de internări prin ambulatoriul de specialitate, protocoalele operatorii şi buletinele anatomopatologice.

Din totalul de 106 cazuri de tumori rinofaringiene am observat că 38 dintre ele reprezintă fibroame nazofaringiene.

Rezultate

În continuare am ilustrat grafic atât totalul cazurilor de patologie tumorală, cât şi numărul de cazuri de fibrom nazofaringian.

În tabelul 1 şi figura 1 se observă o uşoară creştere a numărului de cazuri în intervalul anilor 2007-2009.
 

Tabelul 1. Numărul cazurilor de fibrom nazofaringian în perioada 2003-2012
Tabelul 1. Numărul cazurilor de fibrom nazofaringian în perioada 2003-2012


 

Figura 1
Figura 1

Fibromul nazofaringian predomină la sexul masculin (tabelul 2 şi figura 2)
 

Tabelul 2. Distribuţia fibromului nazofaringian în funcţie de sex
Tabelul 2. Distribuţia fibromului nazofaringian în funcţie de sex


 

Figura 2
Figura 2

În figura 3 se observă că grupa de vârstă 20-29 de ani include cel mai mare număr de pacienţi cu 17-ceto-steroizi urinari scăzuţi.
 

Figura 3. Analiza a 17-ceto-steroizilor urinari la pacienţii  cu fibrom nazofaringian
Figura 3. Analiza a 17-ceto-steroizilor urinari la pacienţii cu fibrom nazofaringian

În tabelul 3 şi figura 4 observăm că patologia tumorală rinofaringiană predomină în Constanţa, aceleaşi rezultate găsindu-se şi în cazul fibromului nazofaringian. În tabelul 4 şi figura 5 se arată că fibroamele nazofaringiene sunt mai frecvente la pacienţii români faţă de etniile turcă şi tătară.
 

Tabelul 3. Distribuţia patologiei nazofaringiene şi a fibromului nazofaringian în judeţul Constanţa
Tabelul 3. Distribuţia patologiei nazofaringiene şi a fibromului nazofaringian în judeţul Constanţa


 

Figura 4
Figura 4


 

Tabelul 4. Distribuţia etnică a patologiei tumorale şi a fibroamelor nazofaringiene
Tabelul 4. Distribuţia etnică a patologiei tumorale şi a fibroamelor nazofaringiene


 

Figura 5
Figura 5

Concluzii

Grupa de vârstă 20-29 de ani include cel mai mare număr de pacienţi cu 17-ceto-steroizi urinari scăzuţi.

Fibromul nazofaringian este o tumoră întâlnită aproape exclusiv la pacienţii de sex masculin la vârsta pubertăţii.

Evoluţia este lentă şi progresivă, în lipsa oricărui tratament, durează între 6 şi 8 ani, când se opreşte din dezvoltare şi intră în involuţie.

Diagnosticul pozitiv se pune pe baza mijloacelor clinice, paraclinice şi de laborator. În stabilirea diagnosticului, de un real folos este explorarea radiologică.

Studiul geografic şi populaţional al fibromului nazofaringian, realizat pe 10 ani, respectiv 2003-2012, a totalizat un număr de 38 de pacienţi (cu vârsta cuprinsă între 16 şi 69 de ani), internaţi în clinica ORL a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa (24), Spitalul Municipal Medgidia (10), Spitalul Orăşenesc Cernavodă (ambulatoriu integrat) (4), care au necesitat biopsii pentru diagnosticul pozitiv şi diferenţial.

Am observat o uşoară creştere a numărului de cazuri în intervalul anilor 2007-2009.

Cea mai mare parte a patologiei tumorale este în grupa de vârstă 30-39 de ani, un număr de 29 de cazuri, respectiv 27,36%.

Fibromul nazofaringian are o incidenţă mai mare în grupa de vârstă 20-29 de ani, apoi această incidenţă scade în raport cu vârsta.

Atât la fibrom, cât şi la neoplasmul nazofaringian se observă o pondere mai mare la pacienţii din Constanţa decât la cei din Medgidia şi Cernavodă.

Patologia tumorală a fibroamelor nazofaringiene este mai frecventă la pacienţii români faţă de etniile turcă şi tătară.  

Bibliografie

  1. Alavaine J.; L’amygdalectomie extracapsulaire sous anesthesie generale.A propos de 100 cas. Ann. Oto-Laryng, Paris, 1968.

  2. Albu I., Georgia R. - Anatomia topografică, Ed. All, Bucureşti, 1994.

  3. Ali, M.Y. (1965) Histology of the human nasopharyngeal mucosa. Journal of Anatomy.

  4. Andrei V., Comşa G., Dincă D. - Curs de Oto-rino-laringologie. Facultatea de Medicină. Universitatea “Ovidius” Constanţa.

  5. Anghelide R.; Cancerul în sfera ORL. Ed. Medicală, 1983.

  6. Anghelide R., Sbenghe-Tetu L.; Aspecte de patologie oto-rino-laringologică. Ed. Medicală 1996.

  7. Apostol C., Rădulescu M.; Clinica tumorilor maligne ale rinofaringelui. Revista ORL.

  8. Arteni V. - Chirurgie Oto-rino-laringologică, Ed. Medicală, Bucureşti, 1957.

  9. Ataman T. – Diagnosticul diferenţial în oto-rino-laringologie.

  10. Comşa Gh., I., Hangan T., Murariu I. – Cancerul de rinofaringe, Ed. Fundaţia Axis, 2000.

  11. Nauman H., Martin F., Schrer H., Schorn K. - Differential Diagnosis in Otorhinolaryngology, 1993.

Articole din ediţiile anterioare

LARYNGOLOGY | Ediţia 1 54 / 2022

Probleme de diagnostic în cazul leziunilor tumorale multiple concomitente – comentarii pe baza unui caz clinic

Mihail Şef de lucrări univ. Dr. Tuşaliu, Mădălina Vulpe, Iulia Tiţă, Ruxandra Zarei, Adriana Lozbă

Tumorile multiple concomitente, atât la nivel laterocervical, la­rin­gian, cât şi la nivel pulmonar, nu sunt foarte des întâlnite în practica medic...

03 martie 2022
INTERDISCIPLINARE | Ediţia 3 36 / 2017

Diagnosticul diferenţial al patologiilor selare şi paraselare – consideraţii anatomice și clinice

Mirela Diana Ilie, Corina Pitiu, Ciprian Enăchescu

Regiunea selară și cea paraselară pot fi afectate de o mare varietate de procese patologice, rezultând un număr de peste 70 de entități diferite. D...

13 octombrie 2017
CERVICAL PATHOLOGY | Ediţia 1 54 / 2022

Importanţa examenului clinic în diagnosticul adenopatiilor laterocervicale – prezentare de caz

Șef lucrări dr. Maria Olinca, Loredana Mitran

Ganglionii limfatici cervicali reprezintă un loc comun al me­ta­stazelor pentru afecţiunile maligne ale capului şi gâ­tu­lui şi, în absenţa unui lo...

03 martie 2022
ATLAS DE PATOLOGIE ŞI TRATAMENT CHIRURGICAL | Ediţia 2 35 / 2017

Rinosinuzita fungică maxilo-etmoidală dreaptă - comentarii pe baza unui caz clinic

Andreea Nicoleta Costache, Cristina-Maria Goanţă, A. Panfiloiu, Alexandra Guligă, Mihai Tușaliu, Vlad Andrei Budu

În practica de zi cu zi a ultimilor ani, o pondere destul de im­por­tantă în patologia sinuzală o are rinosinuzita fun­gi­că, cu afectarea unuia sa...

07 iunie 2017