Cu ocazia Săptămânii Mondiale a Imunizării, Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) aduce în atenţia opiniei publice faptul că vaccinarea are un rol major în crearea unor sisteme de sănătate puternice şi este răspunsul optim de apărare a populaţiei în faţa pandemiilor provocate de virusuri precum SARS-CoV-2.

„În contextul actual, mai mult ca niciodată este important ca imunizarea populaţiei prin vaccinare să fie recunoscută ca o prioritate de sănătate publică.  Este necesar ca populaţia la risc şi copiii să fie protejaţi de afecţiuni pentru care există vaccinuri, astfel încât să reducem presiunea asupra sistemului de sănătate şi riscurile asociate COVID-19. De asemenea, acum, realizăm cât de important este să avem vaccinuri disponibile pentru boli infecţioase şi să le folosim la potenţialul lor maxim. Descoperirea vaccinului atât de aşteptat în aceste zile, va contribui semnificativ la susţinerea eforturilor extraordinare ale cadrelor medicale de a ne proteja împotriva virusului SARS-CoV-2”, a declarat Dan Zaharescu, Director Executiv ARPIM. 

De aceea, cu ocazia Săptămânii Mondiale a Imunizării, ARPIM solicită autorităţilor să adopte o serie de măsuri urgente:

•        Asigurarea continuităţii serviciilor de vaccinare în conformitate cu Programul Naţional de Vaccinare şi recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, pentru a evita riscul izbucnirii de noi crize epidemiologice în perioada pandemiei COVID-19, de aceea sunt necesare ghiduri şi recomandări clare pentru vaccinarea de rutină în actualele condiţii.

•        Adoparea în regim de urgenţă a Legii Vaccinarii pentru a creşte capacitatea sistemului naţional de vaccinare şi pentru a reduce povara bolilor prevenibile prin vaccinare. Prin adoptarea Legii Vaccinării şi ulterior, prin definirea legislaţiei secundare se creează premisele legislative pentru vaccinarea pe tot parcursul vieţii, inclusiv prin elaborarea legislaţiei secundare.

Biroul European al OMS a emis, la finalul lunii martie, un „Ghid privind serviciile de imunizare de rutină în timpul pandemiei COVID-19 în Regiunea Europeană OMS”, care precizează că „serviciile de imunizare sunt o componentă esenţială a serviciilor de sănătate. Prin urmare,  programele de imunizare de rutină trebuie menţinute atât timp cât permit măsurile de luptă împotriva COVID-19”.

Statele Europene au interpretat diferit recomandările OMS, dar cele mai multe dintre ele (ex. Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Norvegia, Marea Britanie) au continuat serviciile de vaccinare ca într-o situaţie normală. Unele ţări, printre care şi România, au decis să  acorde prioritate imunizării primare pentru copii.

Săptămâna Mondială a Imunizării - marcată în fiecare an în ultima săptămână a lunii aprilie (24-30 aprilie) -  are ca scop promovarea utilizării vaccinurilor la scară largă, pentru a proteja populaţia de toate vârstele împotriva bolilor transmisibile. Imunizarea este recunoscută unanim de specialişti ca fiind una dintre cele mai de succes şi mai eficiente intervenţii de sănătate publică, la scară mondială. În prezent, vaccinurile previn aproximativ 30 de boli infecţioase şi, datorită lor, cel puţin între 2 şi 3 milioane de vieţi omeneşti sunt salvate anual, la nivel global. Tema din acest an lansată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) pentru Săptămâna Mondială a Imunizării este #VaccinesWork for All, iar mesajul central se concentrează pe modul în care vaccinurile - şi persoanele care contribuie la descoperirea lor, le produc, le livrează sau le administrează - sunt eroi care luptă să protejeze sănătatea oamenilor de pretutindeni.

Bătălia COVID-19, în laborator

În prezent, nu există vaccinuri sau tratamente aprobate pentru a preveni transmiterea sau vindecarea infecţiei cu SARS-CoV-2. În timp ce comunitatea medicală îşi pune speranţele în descoperirea cât mai rapidă a unui vaccin împotriva COVID-19, la nivel global şi european, companiile farmaceutice lucrează continuu pentru a găsi vaccinuri, soluţii de diagnostic şi tratamente, însă procesul este unul de durată.

Potrivit datelor oficiale, mai multe vaccinuri se află, în prezent, deja în  faza I a studiilor clinice (studiu pe oameni) şi alte peste 60 se află în stadiul de evaluare preclinică. În mod normal, perioada de dezvoltare a unui vaccin este de 12-15 ani. Cu toate acestea, oficialii la nivel global şi local estimează un termen de aproximativ un an şi jumătate până când vom avea pe piaţă un vaccin eficient în cantităţi suficiente. Estimările vin în urma experienţei acumulate deja de companiile farmaceutice, în lupta cu virusuri similare precum MERS, SARS, gripă, HIV. Această experienţă îmbunătăţeşte semnificativ probabilitatea descoperirii unui vaccin eficient, într-un timp mult mai scurt.

Companiile centrate pe inovaţie şi cercetare medicală, multe din ele membre ARPIM, au anunţat deja o serie de colaborări şi investiţii pentru identificarea unor soluţii rapide pentru cercetare, testare şi pentru opţiunile de producţie a vaccinurilor.  Pentru a reflecta toate aceste eforturi, ARPIM a lansat campania „Bătălia COVID-19, în laborator”.