Realitatea din piaţă arată faptul că procesul de adoptare al telemedicinei poate fi unul anevoios, o serie de motive – de la lipsa normelor legale, până la lipsa dotărilor necesare în cabinete – reprezentând piedici pentru debutul şi evoluţia acestui domeniu, se arată în raportul 2022 al Consiliului Concurenţei privind evoluţia concurenţei în sectoare cheie ale economiei.


Sistemul de sănătate din România se află sub presiunea unor schimbări demografice regăsite şi la nivel mondial - creşterea speranţei de viaţă, odată cu apariţia unor boli cronice care necesită tratament îndelungat, se arată în raportul Consiliului Concurenţei. Proporţia dintre cadrele medicale disponibile şi numărul de pacienţi se reduce continuu şi inegal din punct de vedere geografic, cu o concentrare amplă în oraşele mari, în timp ce zonele rurale rămân complet descoperite din punct de vedere al asistenţei medicale, se subliniază în document.

Sistemul de sănătate are reacţii întârziate din cauza unei prevenţii precare şi a faptului că se produce o supraaglomerare la nivelul instituţiilor spitaliceşti. În timp ce furnizorii tradiţionali de servicii medicale continuă să răspundă provocărilor legate de COVID-19 şi încearcă să revină la situaţia pre-pandemică, furnizorii de servicii medicale prin telemedicină au posibilitatea de a crea un nou standard de îngrijire şi asistenţă medicală, se subliniază în document.

„S-a putut constata o segmentare a ofertei, principalele categorii de furnizori/prestatori de servicii medicale de tipul telemedicinei fiind următoarele: spitale de stat, spitale private şi alte categorii de prestatori (cabinete medicale individuale, societăţi cu răspundere limitată, societăţi pe acţiuni, persoană fizică autorizată etc.), care colaborează cu platforme pentru a oferi servicii de telemedicină”, continuă raportul.

  • Analiză în sistemul de sănătate public

În urma analizei efectuate pentru sistemul de sănătate public, reiese că cele mai multe teleconsultaţii sunt realizate pentru specialităţile în cadrul cărora se studiază boli cronice -  diabetologia, endocrinologia, reumatologia şi psihiatria. Dar, în lipsa unei strategii naţionale, proiectele de telemedicină organizate la nivelul sistemului de sănătate public din România se derulează, de cele mai multe ori, pe arii geografice restrânse şi pentru perioade scurte de timp. Totuşi, proiectele implică o diversitate de servicii, de la teleconsultaţii la teleexpertiză şi telemonitorizare, care contribuie la accesul pacienţilor, implicit a celor din medii defavorizate sau greu accesibile, la servicii medicale de calitate.

Contextul pandemic a accelerat procesul de adoptare al telemedicinei, trimestrul doi al anului 2020 reprezentând perioada în care furnizarea de consultaţii la distanţă a fost introdusă în activitatea curentă la nivelul sistemului de sănătate public şi privat. Dar, deşi există deschidere către telemedicină, un număr semnificativ de unităţi medicale din mediul public nu furnizează astfel de servicii, invocând cauze precum lipsa normelor legale şi lipsa dotărilor necesare în cabinete.

  • Analiză în sistemul de sănătate privat

În spaţiul privat, s-a putut concluziona că între 24% şi 28% dintre medici au fost disponibili să furnizeze servicii medicale în regim de telemedicină, acoperind peste 40 de specialităţi medicale. Cei mai mulţi profesionişti dispuşi să furnizeze servicii medicale prin telemedicină sunt cei care profesează în specialităţile medicină de familie, obstetrică-ginecologie, pediatrie, dermatologie şi medicină internă.

Profilul medicului care a prestat servicii de telemedicină în mediul privat, în perioada de referinţă, este între 35 - 49 de ani, de sex feminin.

Conform respondenţilor din mediul privat, preţurile practicate în perioada de referinţă pentru serviciile medicale furnizate în regim de telemedicină au fost cel puţin egale cu cele furnizate în mod tradiţional, sau mai mici cu 10%-30% în funcţie de specialitate.

  • Profilul pacienţilor

Pentru întreaga perioadă de referinţă, se poate concluziona că aproximativ 89% dintre pacienţii care au apelat la serviciile medicale furnizate prin telemedicină sunt persoane tinere şi foarte tinere, cu vârste cuprinse între 16 şi 49 de ani, majoritatea fiind de sex feminin. Totodată, 81% dintre pacienţi sunt din mediul urban.

  • Concluzii şi pespective

Domeniul telemedicinei se află într-un stadiu incipient la nivel naţional şi se poate constata că numărul cel mai mare de teleconsultaţii este înregistrat la nivelul clinicilor virtuale asociate unităţilor medicale consacrate din spaţiul public, unităţi care au contracte cu CNAS. Cu toate acestea, platformele nou dezvoltate în scopul furnizării de servicii medicale prin telemedicină nu au reuşit să atragă pacienţi cu aceeaşi amploare.

„Este de aşteptat ca, pe fondul efectelor indirecte de reţea specifice acestor platforme, să se creeze o buclă de feedback astfel încât mai mulţi pacienţi să considere o anumită platformă mai valoroasă/mai de încredere şi să aleagă să o folosească când se aşteaptă să fie accesată de mai mulţi medici şi invers”, se arată în raport. Acest fenomen s-a putut observa deja în SUA, unde s-a creat o segmentare între câteva platforme principale (Teladoc, Amwell, Grand Rounds Health, Doctor On Demand şi MDlife) şi restul platformelor care au rămas relativ mai puţin accesate.

Deşi în prezent gradul de adoptare a telemedicinei este uşor descendent, această evoluţie era previzibilă pe fondul creşterii bruşte din perioada anterioară dar, mai ales, a cadrului legislativ incomplet şi a creşterii barierelor legislative în perioada post-pandemică, prin eliminarea din grila de decontare a majorităţii serviciilor medicale furnizabile prin telemedicină ca urmare a aprobării proiectului de Ordonanţă de urgenţă a Guvernului din 14 aprilie 2022.

Atât gradul de adoptare a serviciilor de telemedicină, cât şi estimarea cu precizie a modului în care telemedicina transformă sistemul medical depind de îmbunătăţirile ce vor fi aduse dispozitivelor existente şi de dezvoltarea de noi tehnologii care vor putea satisface nevoile pacienţilor şi ale furnizorilor. Deşi finanţarea actuală se concentrează, în principal, pe facilităţile spitaliceşti tradiţionale, se observă deja un interes sporit în telemedicină (inclusiv prin componenta aferentă digitalizării din PNRR) şi, implicit, se aşteaptă o creştere a investiţiilor în acest domeniu deoarece s-a constatat că este mai eficient şi mai puţin costisitor. Reglementările actuale vor fi, de asemenea, modificate pentru a se adapta la telemedicină.

„Pandemia de COVID-19 a ajutat la eliminarea/diminuarea multor bariere care încetineau implementarea platformelor utilizate sub forma clinicilor virtuale cu scopul de a furniza servicii medicale prin telemedicină. Cu toate acestea, există încă provocări pe care trebuie să le abordeze furnizorii de servicii de telemedicină deoarece telemedicina implică transferul electronic al dosarelor de sănătate ale pacienţilor către medici şi este esenţial să se asigure o conexiune sigură în ceea ce priveşte protecţia datelor personale. Există însă un consens la nivelul furnizorilor de servicii de telemedicină că beneficiile aduse de aceasta depăşesc cu mult orice potenţial obstacol şi dezavantaj”, se conchide în raportul Consiliului Concurenţei.





Medic