Foramen ovale patent este o malformaţie congenitală cardiacă destul de des întâlnită, dar a cărei existenţă este descoperită, în majoritatea cazurilor, doar întâmplător, în urma unor teste de rutină. De cele mai multe ori, pacienţii diagnosticaţi nu au nevoie de tratament. În anumite cazuri însă, în funcţie şi de gravitatea simptomelor, poate fi necesară închiderea orificiului prin cateterism cardiac, arată reprezentanţii Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central „Carol Davila” (SUUMC).

Foramenul ovale patent reprezintă o cale comunicare între cele două atrii. În viaţa intrauterină, când fătul nu poate respira, are rolul de a permite trecerea sângelui din partea dreaptă în partea stângă a inimii, se arată într-un comunicat al SUUMC.

În general, această comunicare se închide postnatal. Există cazuri în care această comunicare se menţine parţial deschisă, sub formă unei portiţe, care în mod normal stă închisă, dar în anumite condiţii se poate deschide şi determina trecerea sângelui din partea dreaptă în partea stângă a inimii. În foarte rare cazuri, trombi aflaţi în circulaţia dreptă pot trece, de la acest nivel, în circulaţia din stânga pentru ca, ulterior, acestea să determine embolii cerebrale. În situaţiile în care se înregistrează evenimente cerebrovasculare fără cauze evidente (criptogenic), închiderea aceste comunicări poate fi luată în considerare.

Alte posibile indicaţii pentru închiderea orificiului foramen ovale prin cateterism cardiac sunt:

• Accidentul vascular cerebral criptogenic recurent din cauza unei presupuse embolii paradoxale (dacă FOP se asociază cu un anevrism de sept interatrial riscul de recurenţă poate fi mai ridicat);
• Atacurile ischemice tranzitorii recurente;
• Istoricul de embolie periferică paradoxală;
• Boala de decompresie;
• Migrena.

Pacientul în vârstă de 40 de ani a suferit în luna august un accident vascular cerebral pontin manifestat prin dizartrie şi instabilitate posturală, se precizează în document.

Evaluarea extensivă neurologică nu a dovedit etiologia clasică pentru aceste eveniment (pacient nefumător, supraponderal, fără diabet sau hipertensiune arterială, profil lipidic în limite normale, screening-ul pentru boli autoimune şi stări de hipercoagulabilitate negative, fără fibrilaţie atriala, fără tromboză de urechiuşă stânga, fără neoplazii).

Ecocardiografia tranesofagiană a evidenţiat foramen ovale patent, cu şunt semnificativ dreapta-stânga, intermitent.

Pacientul prezenta indicaţie de închidere percutană a foramenului ovale patent, pentru profilaxia evenimentelor ischemice cerebrale recurente. Procedura s-a efectuat pe data de 6 septembrie a.c., în Laboratorul de Explorări Funcţionale Invazive - Compartimentul Angiografie.

Pentru închiderea percutană, se puncţionează venă femurală, în regiunea inghinală, folosind anestezie locală. Cu ajutorul unor catetere se trece prin vena cava inferioară în atriul drept, apoi prin foramen ovale patent în atriul stâng, se avansează un ghid în venă pulmonară superioară dreaptă. Acest traseu este verificat radiologic şi confirmat prin măsurători de presiuni, dar şi ecocardiografic.

Dimensiunile marginilor septului interatrial sunt apoi reverificate ecocardiografic. Dacă toate criteriile de eligibilitate sunt reconfirmate, un dispozitiv de închidere a foramenului, constând în două discuri legate de un istm, sunt plasate în atriul stâng, respectiv drept. Poziţionarea acestora şi eficienţa în închiderea orificiului sunt verificate ecocardiografic, şi dacă sunt confirmate, dispozitivul este eliberat. Locul de acces la nivelul venei femurale este închis prin compresie manuală şi pansat.

Procedura s-a efectuat sub analgo-sedare.

Comparativ cu chirurgia cardiacă, această procedură intervenţională are avantajul unei recuperări rapide şi a unei durate scurte de spitalizare. În acest caz, durata de spitalizare a fost de două zile, dat fiind faptul că evoluţia post intervenţie a fost una favorabilă, fără complicaţii.

Pacientul a fost externat cu recomandarea monitorizării cardiologice (control cardiologic la o lună, la trei luni şi apoi o dată la şase luni, în funcţie de evoluţia stării de sănătate) şi cu un plan individualizat de recuperare fizică, se precizează în comunicat.

Echipa medicală multidisciplinară care a gestionat cazul a fost formată din:

• dr. Cristina Maria Spînu, medic specialist Cardiologie/ Compartiment Angiografie şi cateterism cardiac (Cardiologie intervenţională);
• dr. Diana Iancu, medic primar Cardiologie, ecografie transesofagiană/ Laboratorul de explorări cardiovasculare neinvazive;
• Maior medic asist. univ. dr. Maria Magdalena Gurzun, medic primar Cardiologie, competenţă ecografie transesofagiană/ Laboratorul de explorări cardiovasculare neinvazive;
• Lt. colonel medic şef lucrări dr. Silviu Dumitrescu, medic primar Cardiologie, Şef Secţie Clinică Cardiologie I, medic currant al pacientului;
• Colonel medic dr. Andrei Cătălin, medic primar Neurologie/ Secţia Clinică Neurologie;
• Colonel medic dr. Bogdan Teodorescu, medic primar Radiologie şi imagistică medicală;
• Colonel (rez.) medic dr. Vasile Murgu, medic primar A.T.I./ Secţia ATI II.