În cadrul Spitalului Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila” (SUUMC) au loc în mod frecvent operaţii de chirurgia epilepsiei, transformând spitalul în singura unitate de stat la nivel naţional în care se efectuează astfel de operaţii. La finele anului trecut, caracterul minim invaziv al acestui gen de intervenţii a depăşit o nouă barieră.

Acest gen de operaţii necesită o abordare minim invazivă, prin care sa fie înlăturată o zonă din creier care este răspunzătoare de apariţia crizelor de epilepsie, însă fără a crea noi cicatrici care să fie, la rândul lor, generatoare de crize. Este un deziderat dificil de atins, dar cu tehnicile moderne de lucru rezultatele sunt extrem de promiţătoare, se arată într-un material publicat pe site-ul spitalului.

„Cazul pe care vi-l prezentăm în premieră naţională este al unui pacient în vârstă de 49 de ani, cunoscut cu un accident vascular cerebral ischemic major la nivelul emisferului cerebral stâng (în perioada perinatală) şi crize de epilepsie încă din copilărie. Când a ajuns în atenţia echipei noastre, frecvenţa crizelor era de aproximativ 3-4 crize pe săptămână”, se arată în materialul semnat de cpt. dr. Ciobotaru Georgian – medic specialist neurochirurg, Secţia Neurochirurgie a SUUMC.

„Este cunoscută corelaţia între cicatricile asociate accidentelor vasculare cerebrale (AVC) şi epilepsie, însă echipa de neuroepileptologi, în baza experienţei vaste acumulată în studiul acestei boli, a ridicat ipoteza că deşi există o cicatrice majoră ce ar fi putut produce aceste crize, focarul responsabil de epilepsie era într-o zonă de creier ce avea aspect aproape normal: regiunea temporo-mezială stângă, ce include în mod normal hipocampul, parte esenţială a circuitului memoriei”, se mai arată.

Ipoteza a fost confirmată de studiile imagistice (IRM cerebral cu protocol de epilepsie) şi electrofiziologice (video EEG cu electrozi măsuraţi şi lipiţi pe scalp) şi a fost eliberat un plan de chirurgia epilepsiei. Acesta propunea rezecţia polului temporal, nucleului amigdalian şi hipocampului, lăsând zona mare aferentă AVC-ului neatinsă. Dacă planul ar fi fost greşit, pacientul ar fi avut tulburări severe de memorie, fapt ce îi putea afecta sever calitatea vieţii.

Planul a fost discutat în echipă multidisciplinară, formată din neuroepileptologi (conf. univ. dr. Ioana Mîndruţă, dr. Irina Oane), neurochirurg (cpt. dr. Ciobotaru Georgian), anestezist (prof. univ. col. dr. Dan Corneci) şi oftalmolog (col. dr. Horaţiu Manole), şi s-a stabilit că cea mai bună opţiune pentru acest caz era un abord care nu a mai fost încercat până acum în România, printr-o incizie utilizată strict în chirurgia oculoplastică, la nivelul pleoapei stângi.

Echipa neurochirurgicală (cpt. dr. Ciobotaru Georgian – medic specialist neurochirurg şi lt. dr. Ancuţa Mădălina – medic rezident neurochirurg) a fost asistată de o echipă anestezică dedicată (dr. Ligia Torsin – medic specialist ATI şi medicii rezidenţi ATI – dr. Anca Raluca Achim şi dr. Andra Georgiana Nenciu) şi condusă de prof. univ. dr. Dan Corneci, pe perioada unei intervenţii care a durat 6 ore. Pregătirea a fost realizată în prealabil prin reconstrucţii tridimensionale şi exersată atât în mediul virtual în repetate rânduri cât şi în cadrul unor cursuri de disecţie specializate ce au avut loc în Barcelona, Spania.

„Deşi planul operator elaborat de echipa de neuroepileptologi a fost respectat cu stricteţe, succesul unei intervenţii de chirurgia epilepsiei se dovedeşte în timp, prin dispariţia crizelor. Astfel, la trei luni de la intervenţie, frecvenţa crizelor a scăzut de la trei-patru crize pe săptămână la ... niciuna în trei luni! Definiţia de «caz vindecat» totuşi este absenţa crizelor timp de doi ani de la intervenţie, pacientul rămânând atent monitorizat în această perioadă de către echipa de neuroepileptologie”, se mai arată.

Pentru a beneficia de un astfel de tratament, pacienţii trebuie să se adreseze unei echipe de neuroepileptologie care să demonstreze că epilepsia se datorează unei zone anume din creier care poate fi înlăturată în condiţii de siguranţă, urmând ca mai apoi această echipă să direcţioneze pacientul către neurochirurg.

Sursă foto: Daniel Iancu/ Facebook Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila”