Dieta durabilă şi asocierea cu modificările de mediu – o analiză de impact

AlimentaÅ£ia durabilă este cheia pentru protejarea mediului ÅŸi, implicit, a sănătăţii consumatorilor. PiaÅ£a ÅŸi mass-media solicită soluÅ£ii nutriÅ£ionale inteligente ÅŸi durabile. Provocările privind sănătatea ÅŸi bunăstarea sunt omniprezente în fiecare comunitate ÅŸi demografie. Åži, din ce în ce mai mult, consumatorii caută soluÅ£ii care să fie nu numai bune pentru ei, ci ÅŸi pentru planeta noastră. Bunăstarea personală ÅŸi sănătatea planetară sunt acum intrinsec legate.

Pentru o nutriÅ£ie mai bună, accesibilă tuturor, specialiÅŸtii din domeniul medical (nutriÅ£ioniÅŸti, dieteticieni, medici de familie sau alte specialităţi aferente, psihologi, kinetoterapeuÅ£i, ingineri din industria alimentară etc.) ajută pacienÅ£ii să adopte o alimentaÅ£ie sănătoasă ÅŸi durabilă pe tot parcursul ciclului vieÅ£ii, fie prin îmbunătăţirea sănătăţii holistice, cu soluÅ£ii inovatoare care încep cu intestinul, fie ajutând sugarii să dezvolte sisteme imunitare sănătoase sau menÅ£inând tinerii ÅŸi adulÅ£ii activi ÅŸi puternici pe parcursul diferitelor etape ale vieÅ£ii. Iar responsabilitatea este uriaşă.

Sistemul alimentar global actual este cel mai mare sector care emite gaze cu efect de seră din lume⁽¹⁾. Mai mult, este în principal responsabil pentru pierderea biodiversităţii ÅŸi degradarea ecosistemelor ÅŸi este considerat cea mai mare sursă specifică sectorului de poluare a apei^(2-4). În timp ce 820 de milioane de oameni suferă în prezent de foame, numărul persoanelor supraponderale aproape s-a triplat raportat la anul 1975, ajungând la peste 1,9 miliarde^(5,6). În mod similar, prevalenÅ£a în creÅŸtere a bolilor legate de dietă în ţările industrializate este o expresie a deficienÅ£elor inerente ale sectorului alimentar ÅŸi agricol actual⁽⁷⁾.

Schimbările în comportamentul nutriÅ£ional individual sunt o condiÅ£ie prealabilă esenÅ£ială pentru a opri acest carusel al poluării; prin urmare, este nevoie de educare, informare ÅŸi comunicare continuă. Dieteticienii, în calitate de specialiÅŸti în domeniu, dar ÅŸi de consumatori, pot contribui activ la dezvoltarea durabilă a sistemului de nutriÅ£ie, de exemplu, modelându-ÅŸi obiceiurile nutriÅ£ionale individuale într-un mod durabil ÅŸi exercitând o influenţă pozitivă asupra mediului personal ÅŸi social.

Prin promovarea gândirii sistemice, multidimensionale, au fost evidenÅ£iate conexiunile dintre mediu, nutriÅ£ia durabilă ÅŸi dimensiunile ecologice, sociale ÅŸi economice, dar mai ales cele care Å£in de sănătate.

Alimentele pe care oamenii le consumă afectează sănătatea lor ÅŸi sănătatea mediului. Dietele dezechilibrate, sărace în fructe, legume, nuci ÅŸi cereale integrale ÅŸi bogate în carne roÅŸie ÅŸi procesată, sunt cea mai mare povară pentru sănătate la nivel mondial ÅŸi în majoritatea regiunilor⁽⁸⁾. Pe lângă dietele dezechilibrate, aproximativ două miliarde de oameni sunt supraponderali sau obezi, două miliarde au deficienÅ£e nutriÅ£ionale, iar aproximativ 800 de milioane suferă încă de foamete din cauza sărăciei ÅŸi a sistemelor alimentare slab dezvoltate. Pe măsură ce tranziÅ£ia alimentară către produse alimentare mai procesate ÅŸi mai valoroase (în termeni de cost ÅŸi valoare percepută) continuă în multe regiuni ale lumii, aceste riscuri alimentare pentru sănătate sunt de aÅŸteptat să se agraveze^(9,10).

Impactul producÅ£iei de alimente asupra mediului este la fel de descurajant. Agricultura este responsabilă pentru aproximativ un sfert din toate emisiile de gaze cu efect de seră⁽¹¹⁾, ocupă circa 40% din suprafaÅ£a Pământului⁽¹²⁾ ÅŸi utilizează 70% din toate resursele de apă dulce⁽¹³⁾, iar aplicarea excesivă a îngrăşămintelor în unele regiuni a dus la poluarea apelor de suprafaţă ÅŸi a apelor subterane ÅŸi a creat zone moarte în oceane⁽¹⁴⁾. Ca urmare, sistemul alimentar global a contribuit la depăşirea mai multor graniÅ£e planetare propuse, care încearcă să definească un spaÅ£iu de operare sigur pentru umanitate, pe un sistem planetar stabil⁽¹⁵⁾. În absenÅ£a strategiilor dedicate de atenuare sau a schimbărilor în cerere, impactul asupra mediului se aÅŸteaptă să se intensifice; pe măsură ce creÅŸte cererea de alimente cu un impact mai mare asupra mediului, cum ar fi carnea ÅŸi lactatele, ÅŸi populaÅ£ia globală este estimat că va creÅŸte de la 7 miliarde la 10 miliarde în următorii 30 de ani⁽¹⁶⁾.

Conceptul de diete durabile combină provocările creării unui sistem alimentar care furnizează diete sănătoase pentru o populaÅ£ie în creÅŸtere, reducând în acelaÅŸi timp impactul asupra mediului^(17,18). Literatura despre dietele durabile a crescut substanÅ£ial în ultimul deceniu^(19-21), iar conceptul a fost extins la aspectele economice, etice ÅŸi culturale ale dietelor. Cu toate acestea, analizele consecvente ale sănătăţii dietelor propuse în mod obiÅŸnuit sunt rare, iar abordările care se bazează în primul rând pe obiective de sănătate ÅŸi nu de mediu sunt, cu puÅ£ine excepÅ£ii, rareori luate în considerare^(10,22,23).

Conceptul de diete durabile combină preocupările legate de sănătate şi de mediu. Deşi au apărut mulţi candidaţi pentru diete durabile, nu s-a făcut nicio analiză coerentă şi comună a mediului şi a sănătăţii acestor diete la un nivel comparativ regional.

Urmărirea unei strategii de mediu prin înlocuirea alimentelor de origine animală poate fi deosebit de eficientă în ţările cu venituri mari, pentru îmbunătăţirea nivelului de nutrienÅ£i, reducerea mortalităţii premature ÅŸi reducerea impactului asupra mediului, în special a emisiilor de gaze cu efect de seră. Cu toate acestea, poate duce ÅŸi la creÅŸterea utilizării apei dulci ÅŸi are o eficienţă redusă în ţările cu un consum scăzut sau moderat de alimente de origine animală.

Urmărirea unei strategii de securitate alimentară prin îmbunătăţirea echilibrului energetic al dietelor poate duce la reduceri similare ale mortalităţii premature, dar în scenariile noastre a îmbunătăţit doar moderat nivelurile de nutrienÅ£i ÅŸi a condus la mici reduceri ale consecinÅ£elor asupra mediului la nivel global, cu impact redus în ţările cu venituri mari ÅŸi medii ÅŸi cu o utilizare sporită a resurselor în ţările cu venituri mici.

În primul rând, există diferenÅ£e calitative între beneficiile asupra sănătăţii ÅŸi a mediului care pot fi obÅ£inute prin modificări ale dietei. Analiza noastră sugerează că, deÅŸi o strategie de sănătate publică cuprinzătoare ÅŸi proprie contextului pentru schimbarea dietei poate duce la diete mai sănătoase în toate regiunile, diferenÅ£ele dintre impactul asupra mediului ÅŸi regiuni sunt mari.

Schimbările alimentare către diete sănătoase, cu conÅ£inut scăzut de carne, pot fi eficiente în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, moderat eficiente în reducerea utilizării terenurilor agricole ÅŸi aplicarea de îngrăşăminte în ţările cu venituri mari ÅŸi cu venituri medii, dar mai puÅ£in eficiente pentru reducerea consumului de apă dulce, în special în ţările cu venituri mici. Schimbările din ţările cu venituri mici depind mai mult de îmbunătăţirile tehnologice ÅŸi de schimbările în management⁽¹⁶⁾, sugerând că o perspectivă sinergică asupra dietelor durabile ar trebui să includă atât aspectele tehnologice, cât ÅŸi cele alimentare. DeÅŸi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră este importantă la nivel global pentru atenuarea schimbărilor climatice, schimbările din celelalte domenii se referă la efectele preponderent locale asupra mediului. Acest lucru evidenÅ£iază necesitatea unor strategii specifice contextului, care să echilibreze impactul asupra mediului la nivel global ÅŸi regional.

În al doilea rând, abordarea compoziÅ£iei dietei ÅŸi a aportului de energie ca parte a ghidurilor alimentare bazate pe alimente ar putea fi o strategie cuprinzătoare pentru realizarea unor diete durabile^(20,24). S-a constatat că, atunci când recomandările dietetice bazate pe alimente reflectă dovezile disponibile privind alimentaÅ£ia sănătoasă, inclusiv aportul echilibrat de energie, consumul redus de carne roÅŸie ÅŸi zahăr, cantităţi mici până la moderate din alte alimente de origine animală ÅŸi cantităţi generoase de fructe, legume, leguminoase ÅŸi nuci, dietele rezultate ar fi în conformitate cu criteriile de durabilitate, prin reducerea impactului asupra mediului în majoritatea regiunilor ÅŸi ar îmbunătăţi în continuare sănătatea alimentară a celor rămase. Cu toate acestea, multe orientări alimentare naÅ£ionale nu reflectă aceste dovezi privind alimentaÅ£ia sănătoasă ÅŸi includ limite deloc sau prea laxe pentru alimentele de origine animală, în special carnea ÅŸi lactatele, în ciuda unei baze de dovezi opuse^(25,26). 

Avem nevoie la noi în Å£ară de ghiduri de terapie nutriÅ£ională medicală pe diverse patologii, de ghiduri prevenÅ£ionale dedicate comunităţilor cu risc, de ghiduri de bune practici în spitale, clinici sau instituÅ£ii de învăţământ, sau de reÅ£etare actualizate dedicate blocurilor alimentare din diverse instituÅ£ii, pentru a asigura informarea adecvată în domeniu ÅŸi a susÅ£ine sustenabilitatea ÅŸi calitatea meniurilor acordate populaÅ£iei.

Acestea pot fi elaborate doar în cadrul unor echipe interdisciplinare, naÅ£ionale, care să includă ÅŸi dieteticienii, tocmai datorită valenÅ£elor multiple de competenţă în pregătirea lor profesională, asigurate de universităţile noastre

DeÅŸi impactul asupra biodiversităţii este legat de utilizarea terenurilor într-o anumită regiune, este posibil ca el să difere în funcÅ£ie de bogăţia biodiversităţii unei regiuni ÅŸi de modul în care este gestionată utilizarea terenurilor. În ceea ce priveÅŸte aspectele economice, este posibil ca schimbările mari ale cererii ÅŸi ofertei de alimente să afecteze metodele de producÅ£ie, tehnologiile ÅŸi preÅ£urile mărfurilor, care, la rândul lor, ar avea un impact asupra amprentelor de mediu, veniturilor agricole, accesibilităţii dietelor ÅŸi comportamentului de cumpărare. Identificarea opÅ£iunilor concrete de politică ce ar putea sprijini modificările dietetice modelate aici este la fel de importantă.

La nivel global, excesul de greutate ÅŸi obezitatea, precum ÅŸi consumul de carne roÅŸie ÅŸi lactate sunt aÅŸteptate să crească în viitor fără abordări politice dedicate^(27,28). DeÅŸi campaniile de informare ÅŸi acÅ£iunile voluntare ale industriei pot fi importante, literatura despre schimbarea comportamentului sugerează că acestea este puÅ£in probabil să fie eficiente de unele singure.

În schimb, abordările transversale de reglementare care se concentrează pe întregul mediu alimentar combină stimulente multiple, inclusiv cele fiscale, ÅŸi oferă sprijin ÅŸi consolidare pozitivă pentru indivizi, au avut succes în contexte specifice, dar ar trebui să fie extinse, pentru a duce la modificări substanÅ£iale ale dietei la nivelul populaÅ£iei^(29-31).

Găsirea unor combinaÅ£ii eficiente de politici ÅŸi abordări care să ia în considerare caracteristicile locale va fi esenÅ£ială pentru extinderea cu succes a iniÅ£iativelor ÅŸi obÅ£inerea de reduceri a poverii de sănătate ÅŸi de mediu la nivel de populaÅ£ie ÅŸi la nivel global.

În ultimul deceniu, progresele în tehnologia de secvenÅ£iere ÅŸi bioinformatică ne-au îmbunătăţit capacitatea de a înÅ£elege microbiomul uman ÅŸi modul în care mediul contribuie la schimbări în aceste sisteme complexe de-a lungul timpului^(32,33). Microbiomul uman reprezintă o comunitate microbiană care cuprinde de 10 ori mai multe celule ÅŸi de aproximativ 100 de ori mai multe gene decât cele conÅ£inute numai în corpul uman⁽³⁴⁾. În timp ce funcÅ£ia majoră a microbiomului intestinal este de a ajuta la fermentarea ÅŸi extracÅ£ia energetică a fibrelor alimentare nedigerabile, studii multiple au legat microbiomul de homeostazia energetică, funcÅ£ia imunitară ÅŸi dezvoltarea anumitor boli⁽³⁵⁾. O înÅ£elegere sporită a relaÅ£iei dintre oameni, microbii lor ÅŸi mediu ne poate ajuta să înÅ£elegem mai bine menÅ£inerea sănătăţii ÅŸi dezvoltarea bolii.

Mediul înconjurător joacă un rol esenÅ£ial în compoziÅ£ia microbiomului uman. De fapt, 22-36% din variabilitatea microbiomului între persoane este asociată cu factori de mediu ÅŸi doar 1,9-9% de genetică⁽³⁶⁾. Factorii de mediu apar în primele zile ale vieÅ£ii ÅŸi se extind până la vârsta adultă. Factorii ecologici precum modul de naÅŸtere, alăptarea ÅŸi diversificarea dietei sunt paÅŸi critici în dezvoltarea unui microbiom adult matur. Ulterior, dieta, fumatul, stilul de viaţă ÅŸi stresul pot induce schimbări ale microbiomului pe parcursul vieÅ£ii ÅŸi ne fac mai predispuÅŸi la anumite boli.

Cercetările viitoare se pot concentra, de asemenea, asupra interacÅ£iunii dintre microbiom ÅŸi epigenetică. Există o literatură emergentă cu privire la rolul moÅŸtenirii epigenetice transgeneraÅ£ionale în sănătate ÅŸi boală. AÅŸa cum s-a revizuit aici, stresul ÅŸi mediul joacă un rol important în dezvoltarea ÅŸi stabilitatea microbiomului în timp. Dar modul exact prin care aceste semnale pot modifica epigenetica gazdei, în special de-a lungul generaÅ£iilor, reprezintă o temă activă de cercetare.

Microbiomul este un sistem complex care se află la intersecÅ£ia dintre mediul ÅŸi sănătatea noastră. DeÅŸi multe aspecte ale mediului pot cauza schimbări în microbiomul nostru, vedem prin exemplul obezităţii ÅŸi al sindromului de intestin iritabil că perturbările acestui sistem intricate pot fi, de asemenea, la baza bolii. Chiar dacă sunt necesare studii longitudinale pentru a determina relaÅ£ia directă dintre factorii de mediu ÅŸi disbioza intestinală în dezvoltarea bolilor, îmbunătăţirile în tehnologia de secvenÅ£iere ÅŸi un câmp tot mai mare de bioinformatică ne oferă noi cunoÅŸtinÅ£e zilnice cu privire la modul în care mediul, sănătatea ÅŸi microbii noÅŸtri sunt legaÅ£i. Acest lucru are implicaÅ£ii nu numai pentru o mai bună înÅ£elegere a fiziopatologiei bolii subiacente, ci poate ajuta ÅŸi la dezvoltarea unor tratamente Å£intite mai bune, bazate pe molecule de microbieni specifice.

Tema nutriţiei durabile ar trebui abordată la nivel global, regional şi individual.

O altă scară de abordat o reprezintă sustenabilitatea sistemului alimentar global ÅŸi modul în care se poate schimba în viitor pentru a îmbunătăţi furnizarea de nutriÅ£ie pentru populaÅ£ia globală, a atenua daunele asupra mediului ÅŸi pentru a aborda alte obiective de durabilitate.

Scara finală se află între individ ÅŸi global: o graniţă regională privind sustenabilitatea sistemului alimentar ÅŸi nutriÅ£ia populaÅ£iei. Regiunea ÅŸi populaÅ£ia în cauză pot varia ca scară; unii cercetători au investigat sustenabilitatea sistemului alimentar european, în timp ce alÅ£ii s-au uitat la sistemele naÅ£ionale. Cercetarea de specialitate este provocată de necesitatea de a lua în considerare fluxurile atât în interiorul, cât ÅŸi în afara graniÅ£ei, precum ÅŸi forÅ£ele ce determină aceste fluxuri – de exemplu, dacă graniÅ£a este o Å£ară, atunci comerÅ£ul internaÅ£ional ar fi un flux esenÅ£ial de luat în considerare.

În domeniul nutriÅ£iei durabile, alimentaÅ£ia este de obicei subiectul studiat. Dar mâncarea trebuie privită din diferite aspecte, în funcÅ£ie de întrebările puse. Cineva interesat de producÅ£ia de alimente ar fi preocupat de produsele alimentare, cum ar fi grâul, în timp ce un nutriÅ£ionist ar putea lua în considerare disponibilitatea pâinii, iar un dietetician ar fi interesat de rolul consumului de pâine în dieta indivizilor.

Cele patru aspecte pe care le-am identificat sunt:

• Materia primă alimentară - forma originală a alimentelor, aÅŸa cum este produsă, adesea înainte de procesare, în produse alimentare pentru consum (de exemplu, grâu sau lapte).

• Produsele alimentare de pe piaţă - alimente în forma în care sunt consumate (de exemplu, pâinea, categorii de brânzeturi).

• Mesele de consum - combinaÅ£ia de alimente consumate într-o singură ÅŸedinţă (de exemplu, brânză pe pâine prăjită sau pizza).

• Dietele abordate - combinaÅ£ia de produse alimentare ÅŸi mese de-a lungul timpului (de exemplu, brânză pe pâine prăjită pentru micul dejun, două zile pe săptămână, în combinaÅ£ie cu consumul divers de alte meniuri ÅŸi/sau produse alimentare).

Există o suprapunere între aceste aspecte, dar fiecare este semnificativ pentru anumite abordări ale nutriÅ£iei durabile. Atunci când se examinează producÅ£ia sau recoltarea alimentelor, discuÅ£ia despre produsele alimentare este esenÅ£ială. Cercetătorii pot fi interesaÅ£i de maximizarea producÅ£iei, investigarea comerÅ£ului cu alimente, reducerea impactului asupra mediului sau de aspectele economice ale producÅ£iei, toate acestea necesitând o înÅ£elegere a mărfurilor. Produsele alimentare sunt cele mai relevante pentru abordările la scară globală sau regională; la aceste scale, mesele ÅŸi dietele sunt extrem de diverse, aÅŸa că este mai eficient să luăm în considerare mărfurile alimentare. De exemplu, serviciile alimentare iau în considerare conÅ£inutul de nutrienÅ£i al produselor alimentare ÅŸi al produselor alimentare neformulate ÅŸi le compară cu cerinÅ£ele de nutrienÅ£i ale populaÅ£iei. Această abordare nu încorporează impactul formulării extinse de alimente sau al combinaÅ£iilor de articole în mese ÅŸi diete asupra valorii nutriÅ£ionale a alimentelor. De exemplu, consumul de alimente bogate în acid fitic poate reduce absorbÅ£ia anumitor minerale, dar această dinamică nu poate fi surprinsă în aspectul mărfurilor sau al articolului.

Aspectul produsului alimentar poate fi util atunci când se examinează disponibilitatea alimentelor din supermarket, de exemplu. Acest lucru poate fi la scară regională (ex.: care este impactul unei taxe pe zahăr asupra preÅ£ului cu amănuntul al alimentelor) sau de la o persoană (ex.: care este implicaÅ£ia asupra preÅ£ului pentru individ de a alege să cumpere exclusiv produse ecologice). Cu toate acestea, din nou, aspectul produselor alimentare nu va surprinde efectele mesei ÅŸi nici nu va fi util pentru înÅ£elegerea producÅ£iei de bunuri alimentare utilizate ca ingrediente în produsele alimentare formulate.

Aspectele legate de masă ÅŸi dietă ocupă, de asemenea, roluri destul de distincte. De exemplu, o singură masă poate fi lipsită complet de fibre alimentare, dar acest lucru nu este neapărat îngrijorător dacă dieta individului conÅ£ine de obicei fibre bogate. În schimb, orientările alimentare naÅ£ionale trebuie să ia în considerare mesele pe care populaÅ£ia le consumă pentru a fi acceptabile ÅŸi susÅ£inute.

Când ne uităm la amprenta produselor alimentare ÅŸi începem să facem comparaÅ£ii, trebuie să fim clari cu privire la serviciul sau beneficiul oferit de produse, pentru a ne asigura că facem o comparaÅ£ie validă. Cu toate acestea, serviciul oferit de un produs alimentar depinde de scopul pentru care este consumat. Mâncarea este consumată dintr-o varietate de motive: ca sursă de nutriÅ£ie, pentru experienţă ori plăcere senzorială sau în scopuri sociale ÅŸi culturale. Contabilitatea pentru aceste scopuri diferite nu este simplă. De exemplu, din punct de vedere nutriÅ£ional, băuturile alcoolice oferă foarte puÅ£ine beneficii, dar mulÅ£i consumatori pot pune mare preÅ£ pe scopurile lor senzoriale sau sociale. Raportul FAO se ­concentrează pe nutriÅ£ie, mai degrabă, decât pe celelalte servicii oferite de alimente ÅŸi analizează modul în care informaÅ£iile nutriÅ£ionale pot fi combinate cu datele de impact asupra mediului^(4,5).

Oricât de complexă este această evaluare continuă a sustenabilităţii ÅŸi durabilităţii resurselor alimentare, fiecare regiune ÅŸi fiecare Å£ară au nevoie de un program de evaluare ÅŸi intervenÅ£ie propriu, adaptat nivelului cultural alimentar, economic, dar ÅŸi de sănătate nutriÅ£ională. Acesta este unul din scopurile principale ale dieteticienilor: pe baza informărilor ÅŸi adaptărilor acestor date la mediul sociocultural ÅŸi economic, să dezvolte prin echipe multidisciplinare programe de intervenÅ£ie nutriÅ£ională adecvate sustenabilităţii nutriÅ£ionale ÅŸi promovării sănătăţii populaÅ£ionale.    

Conflict de interese: niciunul declarat

Suport financiar: niciunul declarat
Acest articol este accesibil online, fără taxă, fiind publicat sub licenÅ£a CC-BY.