Pediatru.ro
Pediatru.ro
„Pediatru.ro” se poziţionează în piaţa medicală ca publicaţie dedicată medicilor pediatri, specialiştilor în diferite specialităţi pediatrice, medicilor de familie cu competenţe în pediatrie şi rezidenţilor din specialităţi pediatrice.
Pentru anul 2025, revista „Pediatru.ro” este acreditată de Colegiul Medicilor din România cu 10 credite EMC (Grupa B+), conform adresei de acreditare nr. 11748/14.01.2025.
Caută număr
EDIȚIA 58 (2)/2020
CASE REPORTS
Aspect particular al purpurei Henoch-Schönlein la copil – prezentare de caz
Purpura Henoch-Schönlein este o vasculită leucocitoclazică ce este caracterizată printr-o angeită a vaselor mici indusă prin mecanism imunologic mediat de IgA, cu manifestări clinice predominant cutanate, articulare şi gastrointestinale, cu sau fără afectare renală. Autorii prezintă cazul unei adolescente cu manifestări cutanate particulare (purpuro-necrotice şi peteşiale), dar şi cu afectare articulară. Diagnosticul diferenţial a fost complex, iar evoluţia a fost favorabilă sub tratament local şi sistemic. Pe termen lung, afectarea renală determină prognosticul bolii.Citește mai departe »
UP-TO-DATE
Incontinenţa fecală asociată constipaţiei – cum o putem evita?
Introducere. Incontinenţa fecală asociată constipaţiei (incontinenţă fecală funcţională retentivă – IFFR) reprezintă o problemă majoră, afectând atât pacienţii, cât şi familiile acestora. În ciuda dovezilor ştiinţifice solide privind managementul corect al IFFR, în continuare persistă greşeli majore. Acestea duc la un prognostic nefavorabil pe termen lung. Scopul studiului a fost de a evidenţia cele mai frecvente greşeli în managementul IFFR şi de a formula sugestii privind modalităţile de evitare a acestora. Pacienţi şi metodă. Am efectuat un studiu retrospectiv observaţional al copiilor diagnosticaţi cu IFFR internaţi în Clinica Pediatrie 2, Compartimentul de gastroenterologie, Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii din Cluj-Napoca, România. Toate datele (clinice, de laborator şi ecografice) au fost extrase din fişierele electronice, atât la diagnostic, cât şi în evoluţie. Rezultate. Am selectat 11 cazuri reprezentative pentru greşelile frecvente, identificând următoarele: timp îndelungat pentru stabilirea diagnosticului, diagnostic eronat şi intervenţii terapeutice neadecvate, durata scurtă de utilizare a laxativelor, folosirea unor tratamente fără evidenţe ştiinţifice şi adoptarea atitudinii „aşteaptă şi vezi”. Concluzii. Formulăm sugestii pentru ameliorarea managementului şi evitarea greşelilor. Obţinerea unei anamneze detaliate şi efectuarea unui examen obiectiv complet sunt esenţiale, la fel ca şi aderenţa la protocolul terapeutic standard. Ecografia este un instrument util în diagnostic.Citește mai departe »
UP-TO-DATE
Patogenia infecţiei cu SARS-CoV-2 la om
SARS-CoV-2, un nou tip de coronavirus, produce boala denumită COVID-19, care are caracteristici pandemice, extinzându-se cu rapiditate încă de la depistarea primelor cazuri, în Wuhan, provincia Hubei din China, la finalul anului 2019. Deşi a implicat o arie populaţională extinsă, prin nivelul înalt de contagiozitate, există încă multe aspecte necunoscute ce ţin de caracteristicile epidemiologice şi patogenice ale COVID-19, mai ales la vârsta pediatrică. Nivelul de agresivitate al infecţiei cu SARS-CoV-2 este proporţional cu vârsta, iar mortalitatea este importantă la cei cu boli cronice asociate, spre deosebire de populaţia pediatrică, unde ratele de îmbolnăvire au fost constant raportate ca fiind scăzute. Calea de transmitere majoră este reprezentată de picăturile respiratorii, urmată de contactul direct şi, potenţial, calea fecal-orală. În contrast cu evoluţia de la adulţi, copiii dezvoltă forme uşoare de boală, deşi mecanismele nu sunt încă în totalitate cunoscute. Unele ipoteze au sugerat faptul că nivelul încărcăturii virale şi perioada de replicare sunt mai reduse la copii. Astăzi ştim cu siguranţă faptul că populaţia pediatrică este susceptibilă la infecţia cu SARS-CoV-2, dezvoltând forme uşoare şi moderate de boală, devenind astfel un important transmiţător viral, ceea ce impune investigaţii epidemiologice extinse.Citește mai departe »
„Epidemia” de boală Kawasaki la copii în perioada pandemiei de COVID-19 – o urgenţă pediatrică
Doina Pleşca
Din decembrie 2019, o nouă boală – cunoscută sub numele de COVID-19, determinată de un nou tip de coronavirus, SARS-CoV-2 – a început să se extindă la nivel global, determinând Organizaţia Mondială a ...
Patogenia infecţiei cu SARS-CoV-2 la om
Iulia Ţincu, Ana Maria Daviţoiu, Sorina Chindriş, Doina Pleşca
SARS-CoV-2, un nou tip de coronavirus, produce boala denumită COVID-19, care are caracteristici pandemice, extinzându-se cu rapiditate încă de la depistarea primelor cazuri, în Wuhan, provincia Hubei din China, la fin...
Medicamentele şi toxicitatea hepatică la copil
Alina Grama, Claudia Sîrbe, Tudor Lucian Pop
Toxicitatea secundară ingestiei de medicamente reprezintă o problemă în întreaga lume, fiind o cauză importantă de morbiditate şi mortalitate la copii şi adolescenţi. Este una dintre cele mai frecvente cauze de injurie hepatică acută la copil, cu potenţial de evoluţie către insuficienţă hepatică acută (I...
Incontinenţa fecală asociată constipaţiei – cum o putem evita?
Cristina Rebeca Fogaş, Otilia Fufezan, Elena Daniela Şerban
Introducere. Incontinenţa fecală asociată constipaţiei (incontinenţă fecală funcţională retentivă – IFFR) reprezintă o problemă majoră, afectând atât pacienţii, cât şi familiile acestora. În ciuda dovezilor ştiinţifi...
Impactul factorilor de mediu asupra patologiei respiratorii la copil
Ileana Ioniuc, Bogdan A. Stana, Alice Azoicăi, Paula Popovici, Irina Crișcov, Alina Murgu, Mihai M. Hogaş, Monica Alexoae
Expunerea la factorii de mediu este incriminată nu numai în creşterea prevalenţei bolilor alergice, dar şi în severitatea acestora. Majoritatea poluanţilor atmosferici au o acţiune similară cu cea a a...
Vărsăturile – simptomatologie-capcană la copil
Claudia Sîrbe, Tudor Lucian Pop, Otilia Fufezan, Alina Grama
Introducere. Vărsăturile sunt adesea întâlnite în patologia pediatrică (afecţiuni gastrointestinale, neurologice, psihiatrice şi renale). Acest simptom poate reprezenta prima manifestare clinică într-un spectru larg de ...
Neuropsihiatria pediatrică dintr-o privire. O boală rară, ca o condamnare: sindromul Pitt-Hopkins
Bogdan Marius Istrate
Sindromul Pitt-Hopkins reprezintă o afectare genetică mai puţin dezbătută în literatura de specialitate de la noi şi chiar şi din străinătate. Cu toate acestea, pediatrul clinician se poate întâlni ...
Aspect particular al purpurei Henoch-Schönlein la copil – prezentare de caz
Alice Azoicăi, Maria-Ruxandra Cepoi, Bogdan A. Stana
Purpura Henoch-Schönlein este o vasculită leucocitoclazică ce este caracterizată printr-o angeită a vaselor mici indusă prin mecanism imunologic mediat de IgA, cu manifestări clinice predominant cutanate, articula...Professor Mircea V. NANULESCU (Cluj-Napoca)
EDITOR-IN-CHIEF
Prof. Doina Anca PLEŞCA, MD, PhD (Bucharest, Romania)
DEPUTY EDITORS‑IN‑CHIEF
Assoc. Professor Tudor Lucian POP (Cluj-Napoca)
EDITORIAL GENERAL SECRETARY
Assoc. Prof. Tatiana CIOMÂRTAN, MD, PhD (Bucharest, Romania)
EDITORIAL SECRETARY
Lecturer Laura BOZOMITU, MD, PhD (Iaşi, Romania)
Lecturer Bogdan STANA (Iaşi, Romania)
Ass. Iulia ŢINCU, MD, PhD (Bucharest, Romania) INTERNATIONAL EDITORIAL BOARD
Prof. Vassilios Fanos (Cagliari, Italy)
Prof. Salvatore Vendemmia (Aversa, Italy) EDITORIAL BOARD
Prof. Evelina MORARU MD, PhD (Iaşi, Romania)
Prof. Cristina BORZAN, MD, PhD (Cluj-Napoca, Romania)
Assoc. Prof. Anca COLIţĂ, MD, PhD (Bucharest, Romania)
Prof. Cristian GHEONEA, MD, PhD (Craiova, Romania)
Prof. Mihai GAFENCU, MD, PhD (Timişoara, Romania)
Prof. Sorin MAN, MD, PhD (Cluj-Napoca, Romania)
Prof. Otilia MĂRGINEAN (Timişoara, Romania)
Prof. Oana MĂRGINEAN (Târgu-Mureş, Romania)
Prof. Dan MORARU (Iaşi, Romania)
Prof. Aurel NECHITA, MD, PhD (Galaţi, Romania)
Prof. Liviu POP, MD, PhD (Timişoara, Romania)
Assoc. Prof. Victoria HURDUC (Bucharest, Romania)
Assoc. Prof. Daniela ŞERBAN, MD, PhD (Cluj-Napoca, Romania)
Lecturer Simona CĂINAP, MD, PhD (Cluj-Napoca, Romania)
Lecturer Daniela PĂCURAR, MD, PhD (Bucharest, Romania)
SL Alexandru PÂRVAN, MD (Cluj-Napoca, Romania)
Ass. Bianca SIMIONESCU, MD, PhD (Cluj-Napoca, Romania)
e-ISSN 2066-8252
ISSN-L 1841-5164
Din anul 2014 indexata in EBSCO Academic Search & One Belt, One Road Reference Source.
Crossref-DOI: 10.26416/Pedi
Pentru anul 2025, revista „Pediatru.ro” este acreditată de Colegiul Medicilor din România cu 10 credite EMC (Grupa B+), conform adresei de acreditare nr. 11748/14.01.2025.
Pediatru.ro este publicată sub egida Societăţii Române de Pediatrie şi a Societăţii Române de Pediatrie Socială.
Primul număr al revistei “Pediatru.ro” a aparut în 2005 şi se poziţionează în piaţa medicală ca publicaţie dedicată medicilor pediatri, specialiştilor în diferite specialităţi pediatrice, medicilor de familie cu competenţe în pediatrie şi rezidenţilor din specialităţi pediatrice.
Potrivit Deciziei Nr. 12/2018 a Colegiului Medicilor din România (CMR), privind reglementarea sistemului naţional de educaţie medicală continuă, a criteriilor şi normelor de acreditare a furnizorilor de educaţie medicală continuă, precum şi a sistemului procedural de evaluare şi creditare a activităţilor de educaţie medicală continuă adresate medicilor, autorilor care publică în reviste agreate de CMR li se acordă 30 de credite de educaţie medicală continuă (EMC) pentru un articol ştiinţific publicat. Existenţa a doi sau a mai multor autori pentru un articol apărut într-o publicaţie medicală agreată de CMR duce la împărţirea procentuală a creditelor acordate la numărul de autori menţionaţi. Pentru obţinerea creditelor EMC, în urma publicării unui articol ştiinţific, autorul trebuie să se adreseze colegiului medicilor teritorial, căruia îi prezintă articolul şi revista în care acesta a fost publicat.
Revista Pediatru.ro este publicată în limba engleză.